Ce trebuie să știi dacă vrei să treci frontiera cu medicamente?

Serviciul Vamal oferă explicații și clarificări în ceea ce privește regulile și condițiile de traversare a frontierei cu medicamente. Astfel, se permite introducerea/scoaterea în/din Republica Moldova a medicamentelor cu condiția că cantitatea pe care o aveți în bagaje n-o depășește pe cea necesară pentru tratament pe perioada aflării în țara de destinație sau pe perioada călătoriei.

De asemenea, medicamentele trebuie să fie însoțite și de rețeta în baza căreia au fost eliberate sau de alte acte emise de către instituțiile medicale, unde să fie indicată denumirea medicamentelor, modul și durata de administrare.

Un alt aspect important este transportarea medicamente ce conțin substanțe psihotrope sau stupefiante.

„Sunt tot mai frecvente cazurile când funcționarii vamali depistează în trimiterile poștale medicamente ce conțin substanțe psihotrope sau stupefiante. Chiar dacă, în alte țări acestea sunt vândute fără prescripție medicală, atunci în Republica Moldova acestea sunt eliberate doar pe bază de rețetă medicală.”

Astfel, potrivit legislației naționale, introducerea în țară a respectivelor substanțe este calificată ca contrabandă și poate fi pedepsită cu închisoare pe un termen de până la 8 ani. În acest sens, Serviciul Vamal recomandă călătorilor de a face rost de aceste medicamente doar în baza unei prescripții medicale, eliberată de medici specialiști.

Din această categorie fac parte așa medicamente precum Modafinil, Alprazolam sau Tramadol. Lista completă a substanțelor stupefiante și psihotrope supuse controlului poate fi vizualizată aici.

În cazul în care călătoriți pe calea aeriană, să consultați și reprezentanții companiei aeriene despre normele sau eventualele restricții impuse cu privire la transportarea medicamentelor.

#medicamente #traversarea frontierei #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.