Banca Centrală Europeană: Trebuie să aducem urgent activele crypto sub reglementare şi supraveghere

Din ce în ce mai multe instituţii financiare încep să interacţioneze cu criptomonede sau cu active digitale utilizate ca formă de plată, ceea ce generează un risc ce s-ar putea revărsa în întreaga economie, a avertizat Banca Centrală Europeană (BCE), într-un raport publicat marţi, citat de CoinDesk.

Autorităţile de reglementare şi-au întors atenţia spre piaţa crypto după ce proiectul Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu 98% în 24 de ore, punând sub semnul întrebării conceptul de „stablecoin algoritmic”, pe care îl promovează mai multe proiecte din piaţa crypto.

„Ţinând cont de viteza cu care evoluează piaţa crypto şi de riscurile în creştere este important să aducem activele crypto în perimetrul de reglementare şi supraveghere cât mai urgent”, notează BCE.

Uniunea Europeană lucrează în prezent la o legislaţie prin care va reglementa criptomonedele, într-o iniţiativă cunoscută drept Markets in Crypto Assets.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#BCE #crypto #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump a semnat un ordin executiv privind introducerea unor tarife vamale cuprinse între 10% și 50% pentru mărfuri provenind din 183 de țări, într-o mișcare pe care a numit-o „declarație de independență economică”. Cu toate acestea, printre puținele țări scutite de noile măsuri se numără Rusia și Belarus, în ciuda relațiilor tensionate cu SUA și a regimului de sancțiuni impus acestor state.

Potrivit secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, aceste două țări nu au fost incluse în lista tarifară deoarece „nu avem comerț semnificativ cu ele, fiind deja sub sancțiuni”. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că sancțiunile existente „împiedică orice relație comercială semnificativă cu Rusia”.

Totuși, publicația Axios remarcă faptul că în 2024, volumul comerțului SUA–Rusia a fost de 3,5 miliarde de dolari, deși a scăzut de 10 ori față de nivelul din 2021 (35 miliarde USD). Prin comparație, țări precum Mauritius și Brunei, care au fost incluse pe lista tarifară, au un comerț mult mai redus cu SUA, dar vor plăti tarife de 40% și 24%.

În lista publicată de Trump se regăsesc inclusiv teritorii izolate sau chiar nelocuite, precum Tokelau (1.500 locuitori, sub jurisdicția Noii Zeelande), arhipelagul Svalbard (2.500 locuitori, administrat de Norvegia) și insulele nelocuite Heard și McDonald, teritorii externe ale Australiei.

Tarifele impuse vizează și toate fostele republici sovietice, inclusiv Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Uzbekistan, Kârgâzstan și Turkmenistan, cu o cotă generală de 10%. Moldova este printre cele mai afectate, cu o taxă de 31%, în timp ce pentru Kazahstan a fost stabilită o cotă de 27%.

Printre excepțiile notabile din noul regim tarifar se mai numără Iran, Cuba, Coreea de Nord, Mexic și Canada, care nu au fost vizate de noile măsuri.

Într-o declarație făcută după semnarea ordinului, Trump a declarat: „America a fost jefuită timp de ani buni de alte națiuni, fie ele prietene sau inamice. Vom taxa aproximativ jumătate din ceea ce ei taxează la rândul lor. Nu e o reciprocitate completă, ci una… blândă”.