Criza alimentară bate le ușă! Cantități mari de cereale nu pot fi exportate de Ucraina din cauza blocadei porturilor

O cantitate mare de cereale nu poate fi exportată din Ucraina urmare a blocării porturilor de către militarii ruși, scrie unian.net.

Blocada maritimă a porturilor ucrainene, pe care Federația Rusă o desfășoară încă de la începutul războiului, a dus deja la o creștere globală a prețurilor cerealelor și va continua să pună presiune asupra acestora.

Acest lucru se afirmă în recenzia zilnică a informațiilor britanice, publicată de Ministerul Apărării britanic.

De exemplu, nu a existat nicio activitate comercială semnificativă dinspre și către Odesa de la începutul războiului și că blocarea navală suplimentară de către Rusia a porturilor ucrainene de la Marea Neagră a împiedicat operațiunile maritime comerciale în regiune.

Este foarte puțin probabil ca mecanismele de export terestre ale Ucrainei să înlocuiască deficitul de capacitate de transport maritim cauzat de blocada rusă. Drept urmare, rezervele semnificative de cereale ucrainene rămân în stocuri fără posibilitatea de a fi exportate.

„Războiul a pus deja presiune pe prețurile la cereale la nivel mondial. În timp ce amenințarea unei blocade navale rusești va continua să împiedice accesul transporturilor comerciale în porturile ucrainene, deficitul de aprovizionare va conduce la creșterea prețurilor pentru multe produse de bază”, se arată în comunicat al serviciilor secrete britanice.

Între timp, țările G7 discută despre cum să deblocheze exporturile de cereale din Ucraina, iar Uniunea Europeană a propus deja un plan de sprijinire a exportului de produse agricole ucrainene.

Guvernul german a declarat că lucrează la crearea unui „pod feroviar de cereale” din Ucraina.

La rândul său, Kremlinul a acuzat Ucraina și Occidentul că au creat o criză alimentară globală.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#port #Odesa #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.