Deși statul român spune că este sărac, își ajută confratele! Marea Neagră, cel mai mare „rezervor“ de metan în 2028

Anii 2028-2030 ar urma să fie cei mai buni pentru perimetrul Neptun Deep, dacă într-adevăr producţia va începe în 2027, cu peste 6 miliarde de metri cubi pe an, după care urmează declinul.

Împreună cu cantităţile extrase de Black Sea Oil and Gas (BSOG), gazul nou din Marea Neagră va depăşi la nivelul anului 2028 gazul extras de pe uscat, devenind cel mai mare rezervor de producţie al României şi acoperind jumătate din consum.

Gazul nou din Marea Neagră ar putea ajunge la un volum de 6,6 miliarde de metri cubi la nivelul anului 2028, ceea ce înseamnă jumătate din consumul naţional al României, arată calculele Ziarului Financiar făcute pe baza informaţiilor publice ale Transgaz, dar actualizate cu noile date de lansare a proiectelor anunţate de autorităţi sau investitori. Acest volum ar urma să fie extras din perimetrul Neptun Deep, deţinut în procente egale de OMV Petrom şi de Romgaz (statul român), de unde pe vârf se vor extrage circa 6,1 miliarde de metri cubi, şi din proiectul americanilor de la Black Sea Oil & Gas (BSOG), circa 0,5 mld. metri cubi.

În condițiile în care România va începe extracția de gaz din Marea Neagră, Republica Moldova ar putea beneficia de gazul de acolo.

Autoritățile române de nenumărate ori și-au arătat sprijinul pentru Republica Moldova și au declarat că vor asigura securitatea energetică a țării.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#extracție #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom