A fost aprobată Strategia națională de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului pentru 2020-2025

Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 și a Planului de acțiuni pentru implementarea strategiei a fost aprobat astăzi, 26 mai de către Legislativ, în cadrul ședinței plenare, scrie Realitatea.md.

Conform documentului, se modifică termenii de executare a unor prevederi ale strategiei, ca urmare a extinderii perioadei de implementare. De asemenea, a fost redactat planul de acțiuni al strategiei în vederea indicării exprese a autorităților responsabile de realizarea acțiunilor.

Urmare a aprobării Raportului de evaluare națională a riscurilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, planul de acțiunii pentru implementarea strategiei a fost completat cu unele măsuri în scopul minimizării riscurilor identificate.

O altă prevedere se referă la completarea strategiei cu recomandările formulate de experți în procesul de evaluare a Republicii Moldova de către Forumul Global al Rețelei Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (OECD).

Totodată, hotărârea Parlamentului pentru aprobarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 a fost completată cu o nouă anexă. Aceasta include lista indicatorilor care vor fi utilizați la stabilirea eficienței sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

#finantarea terorismului #spalare de bani #strategie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.