Traiul fabulos al fiicei lui Peskov la Paris. Schema prin care, cu doar 250 de euro, și-a salvat apartamentul

26 Mai 2022, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Mai 2022, 17:24 // Actual //  bani.md

Fiica „pariziană” a purtătorului de cuvânt al lui Vladimir Putin și-a vândut cota deținută la proprietatea de lux situată în centrul capitalei Franței, între Turnul Eiffel și Arcul de Triumf.

Documentele tranzacției indică momentul perfect ales de Elizaveta Peskova (24 de ani) pentru a evita să intre sub incidența sancțiunilor impuse Rusiei de comunitatea internațională.

Elizaveta este fiica lui Dmitri Peskov (54 de ani) și a Ecaterinei Soloținskaia (46 de ani), care au divorțat de ani de zile. Secretarul de presă al lui Putin are cinci copii și este în prezent într-o relație cu o fostă campioană olimpică la patinaj.

Tânăra Peskova, care a fost stagiar al europarlamentarului Aymeric Chauprade, fost membru al Frontului National din Franța (partid de extremă dreapta, naționalist și antieuropean), locuiește de ceva vreme la Paris cu mama ei, cercetătoare în filologie, în ciuda faptului că și-a păstrat reședința oficială de la periferia Moscovei, în zona universității.

La sfârșitul lunii februarie 2022, imediat ce a izbucnit războiul din Ucraina, ambele femei au postat pe Instagram mesaje de solidaritate cu poporul ucrainean și de condamnare a invaziei (povestea Elizavetei a fost apoi eliminată și ea însăși a făcut o jumătate de pas înapoi în atitudinea față de invadarea Ucrainei). Apoi au început să-și facă griji pentru contul lor bancar, arată cotidianul Corriere della Sera, într-o anchetă pe acest subiect.

Pe 28 februarie, al doilea rând de sancțiuni europene îl afectează, printre altele, pe purtătorul de cuvânt al lui Putin, dar familia nu este implicată, așa că nicio proprietate a fiicei nu riscă să fie confiscată.

Pe 3 martie, Statele Unite l-au inclus și pe Peskov, personal, pe lista sancțiunilor. La fel a făcut și Canada, pe 6 martie, în același timp cu Australia. În acea zi, reporterii italieni au aflat că luxoasa proprietate din Paris a familiei Peskov fusese trecută în noiembrie 2021 pe numele companiei franceze Sirius SCI, controlată de Ecaterina, divorțată de mult și teoretic fără legătură cu omul de încredere al lui Putin (75%) și Elizaveta, tânăra care apare în acte drept fiica lui Peskov (25%).

Pe 8 martie, familia Peskov, neștiind încontro se vor îndrepta sancțiunile internaționale și cât de tare vor afecta familiile extinse ale oligarhilor Moscovei, face o mișcare contabilă menită să securizeze cei 25% din proprietatea de 180 de metri pătrați din centrul Parisului.

Mai precis, fiica transferă mamei cele 25% din firma care deține apartamentul pentru suma de 250 de euro, iar actul de vânzare a fost oficializat pe 29 aprilie.

Proprietatea a fost achiziționată în 2016 cu 10.000 de euro pe metru pătrat (aproximativ 1,8 milioane în total), parțial cu un împrumut de la filiala pariziană a băncii ruse VTB.

Pe 11 martie 2022, la trei zile după tranzacție, Statele Unite au ridicat ștacheta sancțiunilor și în cazul lui Peskov. Vizați au fost actuala sa soție, Tatiana Aleksandrovna Navka, care, potrivit Departamentului Trezoreriei din SUA, deține un imperiu imobiliar în valoare de peste 10 milioane de dolari, și cei doi copii adulți – Nikolai și Elizaveta.

Nikolai deține o gamă largă de vehicule de lux și călătorește cu avioane și iahturi private. Elizaveta are zeci de mii de urmăritori pe rețelele de socializare, unde își arată stilul de viață luxos.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.