Joe Biden refuză să trimită în Ucraina sisteme de rachete care pot face Rusia praf

Preşedintele Joe Biden a declarat luni că Statele Unite refuză să trimită Ucrainei sisteme de rachete cu rază lungă de acţiune care pot lovi teritoriul Rusiei, a informat Reuters.

„Nu vom trimite în Ucraina sisteme de rachete care pot lovi în Rusia”, a spus Biden reporterului Reuters Steve Holland.

Biden nu a explicat ce sisteme specifice de rachete cu rază lungă de acţiune au exclus Statele Unite de pe liste de ajutor. Ucraina a spus că armele cu rază lungă de acţiune sunt cea mai urgentă cerere a aliaţilor.

Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Insider.

Mai multe rapoarte de săptămâna trecută au detaliat că SUA se pregătesc să aprobe transferul lansatoarelor de rachete MLRS în Ucraina, care au o rază de acţiune maximă de peste 180 de mile.

Răspunsul lui Biden a lăsat neclar dacă un astfel de transfer ar putea avea loc.

În cadrul summitului liderilor G7 de la începutul acestei luni, preşedintele Volodimir Zelenski a cerut din partea Occidentului două tipuri specifice de arme cu rază lungă.

„Ucraina trebuie să primească toate armele şi toate echipamentele de apărare care vor permite înfrângerea tiraniei – în special sistemele de rachete cu lansare multiplă M142 HIMARS şi M270 MLRS”, a declarat preşedintele Ucrainei.

SUA au o gamă largă de sisteme de rachete cu rază lungă de acţiune, inclusiv MGM-140 ATACMS, care operează cu o rachetă cu raza de acţiune de 190 de mile.

Săptămâna trecută, armata ucraineană a declarat că are nevoie „imediat” de arme „MLRS în stil NATO” pentru a combate avansurile Rusiei.

SUA încearcă să lase o amprentă cât se poate de mică în procesul de ajutorare a Ucraina în războiul cu Rusia, pentru a nu genera un potenţial conflict direct cu preşedintele Vladimir Putin.

Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei şi fost preşedinte rus, a scris luni pe Telegram, sugerând că Biden a refuzat trimiterea armelor cu rază lungă de acţiune, deoarece ştia că gestul în cauză va impinge Rusia să lanseze un contraatac asupra SUA.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rachete #razboi #Biden

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.