DOC Camioanele stau la vamă 4-5 zile. Transportatorilor le-a ajuns cuțitul la os și apelează la Președinție și Guvern

Șoferii de TIRuri susțin că petrec chiar și 4-5 zile la vamă pentru efectuarea procedurilor vamale. Transportatorii de mărfuri se adresează Maiei Sandu, Nataliei Gavrilița și lui Andrei Spînu, pentru a pune în discuție și a soluționa problema la nivel de conducere a Republicii Moldova și României.

Într-o scrisoare adresată conducerii țării, Uniunea Transportatorilor și Drumarilor din Republica Moldova (UTD) și Asociația Internațională a Transportatorilor Auto din Moldova (AITA) informează despre faptul că probleme similare au existat și anterior, însă s-au agravat după invazia Rusiei în Ucraina. Conform lor, situația creează cheltuieli suplimentare, duce la imposibilitatea respectării timpului de muncă și odihnă a șoferilor, dar și pune în pericol exportul produselor perisabile.

Conform scrisorii, până la 24 februarie timp de așteptarea a camioanelor la vamă constituia circa 48 de ore. Actualmente acesta este de 2,5 ori mai mare și ajunge chiar și la cinci zile.

„Asociația AITA și Asociația Patronală UTD solicită de urgență punerea în discuție la nivel înalt cu autoritățile române a problemei date, în vederea identificării unor soluții imediate de fluidizare a traficului pentru operatorii de transport rutier internațional de mărfuri, în contextul traversării frontierei moldo-române”, transmit responsabilii.

576444357 Scrisoarea Transportatorilor Adresată Conducerii RM by Victor Ursu on Scribd

Amintim că, la început de aprilie transportatorii moldoveni comunicau că trebuie să aștepte zeci de ore la vamă pentru a trece procedurile de control. Potrivit lor, uneori chiar și 300 de vehicule stau în rând. Aceștia precizau că problema există de mai mult timp, însă s-a intensificat în contextul războiului din Ucraina. La rândul lor, responsabilii români afirmau că lucrează la capacități maxime, dar nu pot face față fluxului.

Declarațiile vs acțiunile autorităților

Actualmente, România este unica țară prin care mărfurile pot fi transportate terestru către piața externă, în timp ce zeci de camioane stau în rând, iar șoferii așteaptă ca angajații Serviciului Vamal să realizeze procedurile necesare și speră să ajungă în timp util la destinații. Anterior, reprezentanții Serviciului Vamal au confirmat că problema la trecerea frontierei începe peste Prut. Bunăoară, la Sculeni vameșii români nu fac față fluxului mare de transportatori de mărfuri, iar autoritatea din Republica Moldova le recomandă șoferilor să opteze pentru alte puncte de trecere a hotarului.

Pe de altă parte, vameșii români afirmă că lucrează la capacitatea maximă, însă infrastructura pe care o au nu le permite să își optimizeze activitatea, iar autoritățile de peste Prut spun că de la începutul invaziei ruse în Ucraina, infrastructura românească, portuară, feroviară, rutieră sau aeriană oferă căi vitale de transport pentru tranzitul bunurilor şi materiilor de primă necesitate. Problema a fost discutată la început de aprilie și de Adina Vălean – comisarul european pentru Transporturi, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina – Mustafa Nayyem şi ministrul moldovean al Infrastructurii – Andrei Spînu și ministrul român al Transporturilor Sorin Grindeanu. Cei trei au vorbit despre soluțiile pe care România le oferă, iar oficialul de la București puncta că „liberalizarea transportului rutier de mărfuri pentru Republica Moldova şi Ucraina pentru toate categoriile de mărfuri (direct, tranzit, țară terță) reprezintă o altă variantă pe care o oferim”.

La mijlocul lunii mai, Vamal recomandă transportatorilor, care intenționează să traverseze hotarul cu camioane fără marfă să se deplaseze către posturile vamale de la Cahul sau Costești. De asemenea, la ieșirea din țară a autovehiculelor cu marfă care dețin statutul AEO, șoferilor li se recomanda să traverseze frontiera pe la aceleași posturi, însă să le evite dacă produsele pe care le transportă necesită control fitosanitar, deoarece acolo nu sunt prezenți reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

În același timp, Natalia Gavrilița anunța că produsele care se alterează mai ușor vor avea proceduri simplificate de control. Aceasta ofere asigurări că autoritățile colaborează cu responsabilii români pentru a soluționa problema, însă deocamdată rândurile de camioane mai stau la vamă, iar șoferii au de așteptat ore în și până le vine rândul să treacă de controalele stabilite.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cozi #punct de trecere a frontierei #transportatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferurile instant zilnice ale moldovenilor se ridică la 2,6 milioane de lei, constată guvernatoarea BNM, Anca Dragu, care a participat astăzi la lansarea Campaniei Naționale Fără Cash.

„Împreună lucrăm la acest concept de acces mai ușor la plăți și la servicii bancare și, în general, la dezvoltarea țării și crearea unor perspective mai simple de facilitare a businessului și a tranzacțiilor pentru toți cetățenii Moldovei”, a subliniat Anca Dragu.

Guvernatoarea BNM a făcut referire la cele mai recente proiecte ale Băncii Naționale, care deja se bucură de succes. În context, a fost menționată înaintarea cererii de aderare a Republicii Moldovei la Zona Unică în Plăți în Euro (SEPA), care este în proces de examinare, dar și lansarea, în luna martie, a Sistemului de Plăți Instant MIA.

„Până ieri, avem înregistrate 124 118 de plăți și 115 milioane de lei transferați – câte 2900 de plăți și 2,65 mil de lei transferați pe zi. Sunt cifre care arată că MIA este un succes pentru sistemul nostru bancar. Aducem cetățenilor Republicii Moldova posibilitatea plăților sigure, rapide și cu costuri din ce în ce mai reduse. Avem comisioane de zero lei pentru plățile instant de până la cinci mii de lei. Plățile au devenit foarte accesibile” a spus Anca Dragu.

Anul trecut, numărul cardurilor în circulație a depășit numărul populației din Republica Moldova, constituind cifra de 3 292 564. Totodată, pe parcursul anilor 2019-2023 numărul și valoarea plaților fără numerar au crescut în fiecare an în medie cu 40,4% și respectiv 37,9%.