Vești bune pentru angajații CFM. Le-au fost achitate restanțele. Compania promite majorarea salariilor cu 70% din iulie

Întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova”, anunță că la data de 31 mai 2022, a achitat integral restanțele salariale față de angajații întreprinderii, acumulate pe parcursul anilor precedenți.

Din 1 iunie 2021, odată cu schimbarea conducerii întreprinderii, salariile curente au început a fi plătite fără întârziere. Concomitent au fost stinse și restanțele la salariile neachitate din perioadele precedente.

Redresarea situației economico-financiare a întreprinderii, fapt ce a și dus la lipsa acumulărilor unor noi restanțe la salariu, a fost posibilă datorită bunei gestionări a activităților operaționale, dar și a acțiunilor de dezvoltare și menținere a infrastructurii, realizate de actuala conducere CFM în comun cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale dar și cu susținerea altor instituții de stat și internaționale.

În acest context, menționăm că începînd cu luna iulie 2022, planificăm o majorare considerabilă a salariilor, aproximativ cu 70%, pentru toți angajații CFM.

Potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#restanțe #CFM #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că Executivul analizează mai multe opțiuni pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu combustibil a Aeroportului Internațional Chișinău, după impunerea sancțiunilor Statelor Unite împotriva companiilor petroliere ruse Lukoil și Rosneft.

„Trebuie să discutăm această situație, fiindcă nu putem să adoptăm niște decizii pripite peste noapte. Trebuie să găsim o soluție. Știți că suntem dependenți, precum a explicat domnul Bolea, de furnizarea – în special mă refer la kerosen – pentru aeroportul Chișinău”, a declarat șeful Cabinetului de miniștri.

Munteanu a subliniat că securitatea energetică a aeroportului este o prioritate națională și că Guvernul caută o formulă „rezonabilă” care să asigure funcționarea infrastructurii strategice.
„Aeroportul Chișinău e poarta țării. Nu putem să-l lăsăm fără aprovizionare, dar ne gândim la lucrul ăsta și vă promit că în timpul cel mai apropiat o să vă comunicăm”, a spus premierul.

Întrebat despre posibilitatea naționalizării unor active ale companiei Lukoil, premierul nu a exclus complet această variantă. „Să țin calculul naționalizarea anumitor active? Sunt diferite soluții. Ne gândim care e calea cea mai bună, că trebuie să păstrăm și angajamentele noastre și să facem totul în cadru legal”, a precizat Munteanu.

Potrivit datelor oficiale, Lukoil deține o poziție dominantă pe piața locală a carburanților, cu o cotă de 50% la importurile de motorină și 32% la benzină, fiind și singurul furnizor de combustibil pentru Aeroportul Internațional Chișinău. În anul 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 9,9 miliarde de lei, urmată de Rompetrol (9,7 miliarde) și Petrom (3 miliarde).

Decizia Lukoil de a-și vinde toate activele internaționale vine în contextul sancțiunilor impuse de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, care au afectat operațiunile globale ale companiei.