Cei care au fost trup și suflet lângă Putin de 9 mai au încasat amenzi usturătoare. Șeful IGP face dezvăluiri

02 Iun. 2022, 14:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iun. 2022, 14:06 // Actual //  bani.md

Cei care au purtat panglica „Sfântul Gheorghe” pe 9 mai s-au ales cu amenzi de 600 mii de lei, a declarat pentru anticorupție.md șefului Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, din care circa 112.000 au fost achitate.

„Aproximativ 340 de persoane au fost stabilite deja că au încălcat legea. Dintre acestea, circa 220 au fost identificate. Au mai rămas peste 100 pentru a fi identificate. Colegii mei folosesc un soft de recunoaștere facială”, a punctat Cernăuțeanu

În cazul deputaților care au violat legea, Cernăuțeanu a precizat că nu mai este necesară ridicarea imunității parlamentare.

„După ce procuratura a făcut o scrisoare de restituire prin care mi-a comunicat că nu este necesară ridicarea imunității, au fost inițiate procedurile contravenționale de către poliție. Astfel, au fost citați toți deputații pentru întocmirea proceselor contravenționale”, a menționat șeful IGP.

Persoanele fizice care nu respectă interdicția riscă amenzi până la 9.000 de lei sau muncă în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. Persoanele cu funcție de răspundere riscă o amendă până la 18.000 de lei, iar persoanele juridice pot fi amendate cu până la 30.000 de lei.

Poliția spune că a aplicat până acum amenzi unui număr de 143 de cetățeni care au purtat panglica interzisă la 9 mai. Altor 77 de persoane identificate de polițiști purtând pe 9 mai simbolul interzis amenda li se va aplica de acum încolo. Oamenii legii încearcă totodată să stabilească și identitatea unui număr de 126 de persoane surprinse cu panglica în piept, dar care nu au putut fi identificate deocamdată.

Panglica Sf. Gheorghe a fost interzisă în legislativul moldovean, odată cu literele V și Z, asociate cu agresiunea din Ucraina, pe 20 aprilie. De 9 mai, însă, mai mulți deputați de la Chișinău cu simpatii pro-ruse, dar și din Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze, au purtat panglica la manifestații.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.