Câți bani a încasat Serviciul Fiscal de Stat în primele cinci luni ale anului?

Încasările la Bugetul Public Național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 21,7 miliarde lei în primele 5 luni ale anului 2022. Suma a crescut cu 3604,6 milioane lei sau cu 20% în raport cu perioada similară a anului precedent.

Astfel, la Bugetul de stat (BS), în anul 2022 s-au încasat peste 9,8 miliarde lei, ceea ce constituie cu circa 2045,1 milioane lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sau o creștere de 26,4 %.

La Bugetele locale (BL) s-au înregistrat încasări în sumă de circa 2,2 miliarde lei, ceea ce reprezintă cu 360,1 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 19,2 %.

De asemenea, la Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), în perioada menționată, s-au încasat circa 7,2 miliarde lei, ceea ce constituie cu 919,0 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau o creștere de 14,6 %.

Totodată, la Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM) s-au acumulat 2,4 miliarde lei, ceea ce constituie cu 280,5 milioane lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2021 sau cu 13,2 %.

#buget public national #incasari #SFS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar