Foametea bate la ușile moldovenilor! Maia Sandu se implică

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat ieri ședința Consiliului Suprem de Securitate pe subiectul securității alimentare a Republicii Moldova. La ședință au fost audiate rapoartele și analizele instituțiilor publice ce vizează asigurarea rezervelor agroalimentare și aprovizionării pieței interne, dar și eficiența sectorului agroalimentar în ansamblu. În acest context, discuțiile au vizat acțiuni ce trebuie întreprinse pentru:

Funcționarea eficientă a lanțurilor valorice și asigurarea accesului produselor autohtone în piețele si rețelele de comercializare;

Eliminarea efectelor poziției de monopol, obținută prin metode neconcurențiale, pe care unii agenți economici iresponsabili o au pe piață; și

Sporirea productivității muncii în sectorul agricol.

În urma discuțiilor, CSS a formulat mai multe recomandări pentru asigurarea securității alimentare a Republicii Moldova în anii 2022-2023:

În termen de trei săptămâni, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și Ministerul Economiei (ME) va finaliza strategia securității alimentare și planul de măsuri, care să prevadă aplicarea, în caz de necesitate, și a anumitor reglementări a exporturilor de materii prime și produse alimentare în perioada 2022-2023.

În termen de patru săptămâni, MAIA, ME și Agenția Națională de Siguranță a Alimentelor (ANSA) vor revizui procedurile de asigurare a siguranței alimentelor pentru a elimina elementele redundante în procesul de certificare a produselor alimentare și producătorilor de produse alimentare din țară și de peste hotare.

Consiliul Concurenței va supraveghea piețele relevante și va investiga și sancționa prompt cazurile de abuz de poziție dominantă.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Ministerul Finanțelor (MF) vor asigura fluiditatea traversării transporturilor cu materii prime și produse alimentare în punctele de trecere a frontierelor, inclusiv printr-o mai bună colaborare cu țările vecine.

În termen de trei săptămâni, MAIA și ANSA vor revizui procedurile de asigurare a prezenței pe piață a produselor refrigerate.

În termen de două săptămâni, Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) și MAIA vor stabili lista produselor și materiilor prime prioritare pentru reglementarea pieței interne și a exporturilor.

În termen de trei săptămâni, MAIA, MMPS, ME și MAI vor revizui nivelul de rezerve obligatorii de stat pentru produse și materii prime.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#securitate alimentară #consiliu #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar al Republicii Moldova a ajuns, în primele cinci luni ale anului 2025, la 6,83 miliarde de lei – în creștere față de luna aprilie, când era de 3,91 miliarde lei. Datele oficiale publicate de Ministerul Finanțelor arată o majorare accelerată a cheltuielilor, în timp ce veniturile nu țin pasul cu ritmul de creștere.

În perioada ianuarie–mai, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 29,5 miliarde lei, în timp ce cheltuielile și activele nefinanciare s-au ridicat la 36,35 miliarde lei – cu 19,2% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru acoperirea decalajului, autoritățile s-au bazat în principal pe împrumuturi de pe piața internă, în valoare de 9,9 miliarde lei. Sursele externe, însă, au înregistrat un sold negativ de 3,7 miliarde lei, semn că sprijinul extern întârzie sau este insuficient pentru a susține planul bugetar actual.

Chiar dacă bugetul asigurărilor sociale a fost executat cu un excedent de peste 1,3 miliarde lei, iar veniturile în acest sector au crescut cu 18,1%, efortul bugetar general este puternic afectat de cheltuielile tot mai mari.

Și în cazul fondurilor pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală s-a înregistrat un deficit important – de aproape 1,5 miliarde lei, în ciuda unei creșteri a veniturilor cu peste 26% față de anul precedent.

Executivul anunță că soldurile disponibile în conturile publice, la 31 mai, totalizau 5,46 miliarde lei, dintre care doar 1 miliard provin din proiecte finanțate din surse externe.