Cum BERD a tras sforile în afacerea cu Portul Giurgiulești. Eșanu și ex-premierul Chicu, funcționarii de lux ai băncii

O serie de documente și corespondență, ajunse în posesia redacției Mold-Street.com, arată cum a fost pregătită în 2020 operațiunea de modificare în regim de urgență a legislației moldovenești, pentru a salva de la confiscare activele unui om de afaceri condamnat pentru fraudă.

În vara anului 2020, Guvernul Chicu și apoi Parlamentul au examinat și adoptat (legislativul doar în prima lectură) în regim de urgență (jumătate de zi) un proiect de modificare și completare a Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (Legea AML), a Codului de executare al Republicii Moldova, a Legii privind societățile cu răspundere limitată și a Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

„Legea” lui Eșanu

Oficial, autor al proiectului era Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu, care a argumentat necesitatea examinării și adoptării în prima și a doua lectură a proiectului prin faptul că „instanțele judecătorești interpretează și aplică la o scară tot mai largă prevederile Legii cu privire la spălarea de bani și urmăresc activele unor beneficiari”.

Potrivit lui Eșanu, unica soluție pentru a opri acest fenomen este intervenția legiuitorului. „Noi propunem ca în textul legii (cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului n.r.) să fie stipulat că calitatea de beneficiar efectiv al unei entități nu acordă, prin ea însăși, persoanelor de drept privat, vreun drept real sau de creanță asupra patrimoniului entității respective sau asupra cotelor din capitalul entității respective. Calitatea de beneficiar efectiv al unei entități nu dă temei pentru a satisface din contul patrimoniului sau a cotei din capitalul entității respective a obligațiilor beneficiarului efectiv ori a deținătorilor indirecți prin care beneficiarul efectiv exercită control asupra entității respective”, preciza atunci Eșanu.

19 mai 2020: Într-o scrisoare oficială adresată premierului Ion Chicu, vicepreşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţi şi Dezvoltare, Alain Pilloux, îşi exprima „îngrijorările cu privire la evoluțiile din jurul Danube Logistics (DL) SRL, proprietarul și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, și acționarul său olandez Danube Logistics Holding BV (DHL)”.

10 iulie 2020, 14:20: Într-un mesaj către avocaţi, Thomas Moser (beneficiarul din acea perioadă al Danube Logistics) îi roagă să redacteze clarificarea/interpretarea parlamentară dorită pentru companie cu privire la Legea AML şi Legea privind societățile cu răspundere limitată, invocând faptul că în septembrie 2020 la Curtea de Apel va fi examinată chestiunea plăţii de dividende către Danube Logistics Holding.

„Aș aprecia dacă ați putea redacta o astfel de cerere cât de curând posibil. După aceea, noi vom încerca să obținem clarificare/interpretarea promovată de un membru al parlamentului în cooperare cu EBA și, posibil, Amcham”, scria Moser.

20 iulie 2020: Are loc şedinţa de Guvern, în care amendamentele cu pricina sunt adoptate. La câteva minute de la aprobare, avocatul Octavian Cazac expedia un mesaj scurt: „Gov tocmai a aprobat legea și se îndreaptă spre Parlament”.

În scurt timp, vine cu o reacţie scurtă Mathias von Tucher, ca la ora 15:13 într-un mesaj să spună că Mariana Rufa (director executiv a EBA) ar recomanda ca scrisoarea oficială a EBA să fie adresată Guvernului, Ministerului Justiției, Comisiei juridice şi Comisia economie și buget a Parlamentului. „Sunteți de acord sau ar trebui să ținem cercul mai mic?”, întreba Mathias.

Peste jumătate de oră, directorul Danube Logistics trimitea link-ul către legea aprobată de guvern pentru a fi aprobată de Parlament şi se întreba dacă nu ar fi mai bune dacă scrisoarea EBA va fi trimisă doar Guvernului.

Mariana Rufa a declarat pentru Mold-Street.com că EBA a încercat să obţină de la autorităţi o explicaţie, o clarificare a unor prevederi din Legea AML privind beneficiarii finali, pentru că unii judecători corupţi le interpretau şi aplicau abuziv, ceea ce afecta investitorii străini. „Nu am fost implicaţi în elaborarea unor modificări a acestei legi”, a spus Mariana Rufa.

După o examinare sumară, proiectul a fost votat de Parlament în prima lectură, ca apoi deputaţii să plece în vacanţă, iar la începutul lunii decembrie 2020 documentul va fi retras din Legislativ.

Însă eforturile pentru adoptarea amendamentelor au continuat, iar în discuţii sunt atraşi şi funcţionari ai UE: de la Vytautas Valvonis, înalt consilier al Uniunii Europene pe sectorul financiar, la Vasile Plamadeala, consilierul juridic al delegației UE.

Eroare la semnare

Operațiuni suspecte, legate de operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești și relația sa cu BERD, au avut loc însă și în trecut. Una dintre acestea este acum sub lupa procurorilor.

La finele anului 2014, mai exact pe 6 noiembrie 2014, Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău a decis aplicarea de măsuri de asigurare şi sechestru în privința bunurilor Danube Logistics SRL, la cererea Bemol Retail SRL.

Sechestrul era aplicat pe bunurile mobile ale Danube Logistics, în limita valorii acțiunii de 162,65 milioane lei, ceea ce la acel moment era ceva mai mult de 10 milioane de dolari.

Potrivit unei corespondențe, ajunsă la redacția Mold-Street.com, peste doi ani, la finele anului 2016 pentru a salva bunurile mobile ale Danube Logistics de sechestru şi executare a fost derulată o operațiune cu implicarea unor avocaţi şi notari.

Astfel, pe 29 decembrie 2016, între Danube Logistics Holding BV, Moldova-Agroindbank și BERD, ar fi fost semnat Contractul de modificare nr.1 la contractul din 8 februarie 2013 de gaj al părţii sociale în capitalul social al Danube Logistics.

Ne-am adresat cu o solicitare de comentarii la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, referitor la aceste întâmplări.

Olga Rosca, purtător de cuvânt la BERD pentru Turcia, România, Bulgaria, Serbia, Moldova și Azerbaidjan, a declarat că instituţia nu are nici-un răspuns la solicitarea Mold-Street.com.

Nici avocatul Octavian Costaş nu a oferit comentarii.

Menţionăm că, potrivit unor surse, BERD ar fi încercat în trecut şi recent să apeleze la Guvernul Moldovei, pentru a găsi o soluţie pentru a închide acest dosar penal. O soluţie, încă, nu a fost identificată.

Portul Internațional Liber Giurgiulești este singurul port maritim-fluvial al Republicii Moldova situat pe Dunăre și facilitează, în medie, comerțul internațional al companiilor moldovenești cu peste 50 de țări în fiecare an.

Pe 24 decembrie 2004, între Guvernul Republicii Moldova și investitorii Azpetrol SRL (în prezent – Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (în prezent – Danube Logistics SRL), Azpetrol Refinery SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL) a fost semnat Acordul de investiții „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”. Astfel, BERD nu a fost parte a acestui acord de investiţii.

#preluare #Portul Giurgiulesti #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat