Gavrilița s-a văzut cu omologul său din România. Au fost anunțate măsurile luate pentru fluidizarea traficului în vămi

Prim-ministra Natalia Gavrilița și omologul său din România Nicolae Ciuca au convenit azi asupra unui plan pentru deblocarea camioanelor de la frontiera moldo-română. Soluțiile pentru optimizarea traficului de mărfuri, la frontiera Republicii Moldova cu România și Ucraina, au fost identificate astăzi, în cadrul reunii interministeriale, de la București, anunță Guvernul.

În urma discuțiilor purtate, s-a decis asupra implementării planului de contingență, care conține următoarele măsuri necesare pentru fluidizarea traficului și deblocarea situației în vămi:

Înființarea unui grup comun, care va coordona acțiunile autorităților din Republica Moldova și România în punctele de frontieră, pentru a reduce din presiunea existentă la moment și din timpul de așteptare pentru camioanele cu marfă;
Primul punct vamal, unde controlul și vămuirea se va face în echipe mixte moldo-române va fi punctul de trecere Leușeni-Albița;
Controlul vamal va fi operaționalizat pe partea română, prin dotarea cu mai multe dispozitive electronice de procesare a documentelor;
Fluxurile de mărfuri vor fi organizate în funcție de încărcătură, spre exemplu pentru camioanele goale, va fi permisă traversarea în tranzit prin punctele de trecere de capacitate mică;
Urmează a fi suplinit numărul de lucrători vamali pentru creșterea ritmului de procesare și eficientizarea activității în vamă;
Programul de lucru între echipele de control din Republica Moldova și România va fi sincronizat;
Autoritățile fitosanitare și sanitar-veterinare din România vor funcționa în regim de 24/7;
În fiecare punct de trecere va fi verificată și prezentată situația funcționalității scanerelor, cântarelor și altor tehnologii de scanare și verificare a camioanelor.

Acestea sunt acțiunile care urmează a fi realizate la prima etapă. Etapa a doua a planului de contingență, care are drept scop normalizarea situației în punctele de frontieră, va avea la bază un plan de acțiune comun pentru evitare pe viitor a unor astfel de evenimente.

Anterior, transportatorii au adresat conducerii Republicii Moldova o scrisoare prin intermediul căreia cereau identificarea de către Chișinău și București a soluțiilor.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

#trafic la vama #camioane #gavrilita #transportatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat