România a acceptat planul R. Moldova pentru deblocarea situației de la frontierele moldo-română. Măsurile întreprinse

10 Iun. 2022, 13:06
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Iun. 2022, 13:06 // Actual //  MD Bani

Ca urmare a întâlnirii din această dimineață de la București, între premierii Republicii Moldova și României, precum și a vizitei de lucru de ieri a ministrei Afacerilor Interne, Ana Revenco, în România, s-a dat startul planului de contingență pentru deblocarea situației de la frontierele moldo-române începând de astăzi, 10 iunie 2022.

Astfel, vor fi implementate măsuri de urgență, cu aplicabilitate imediată, pentru deblocarea situației în vămi, prin înființarea unui grup comun de acțiune care să coordoneze și să sincronizeze activitățile imediate ale autorităților din Republica Moldova și România în punctele de frontieră, pentru reducerea timpilor de așteptare pentru camioanele cu marfă.

Potrivit responsabililor, s-a decis ca primul punct de frontieră, unde controlul si vămuirea se va face în echipe comune, va fi Leușeni-Albița, unde va fi testată această abordare novatoare, de tipul unei singure acțiuni de control, efectuată dintr-un singur punct.

Astfel, astăzi, 10 iunie, începând cu orele 12:00, echipele mixte româno-moldovene vor fi prezente în vama Albița-Leușeni, unde vor face analiza în teren pentru a operaționaliza deîndată lucrul în echipe mixte de control. Se așteaptă ca în câteva ore, cel puțin în punctul de frontieră Leușeni-Albița, timpul de așteptare al camioanelor cu marfă să se reducă considerabil.

De asemenea, pentru normalizarea situației în frontiere cu privire la transportul de marfă, oficialii moldoveni și români mai au în vedere încă două etape de dezvoltare a planului de contingență, pentru evitarea blocării pe viitor a transportului de marfă spre Europa și alte continente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

De menționat că, planul de contingență pentru deblocare frontierelor, propus de Republica Moldova, se încadrează în cerințele de interoperabilitate prin integrarea procedurilor comune de lucru și sporirea rezilienței în domeniul criminalității transfrontaliere, inclusiv agenda pe combatere a corupției, ca deziderate importante în aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Oficialii români și moldoveni susțin că depun toate eforturile ca împreună să normalizeze situația în frontierele moldo-române, de asigurare a fluxului de transporturi de mărfuri și alimente către Europa, pentru a nu se crea premisele unei crize alimentare în spațiul european și mondial.

Ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a avut ieri, 9 iunie, întâlniri cu Secretarul General al Guvernului, Mircea Abrudean, și alți factori de decizie ai Guvernului României și ai Ministerului afacerilor interne al României, specializați pe probleme de frontieră și vamă, precum și în managementul crizelor. În cadrul vizitei de lucru, ministrul a prezentat planul de contingență și a pregătit întâlnirea bilaterală dintre premierii Republicii Moldova și României.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.