Una caldă, alta rece! BNM își consolidează independența în timp ce guvernarea îl critică pe Armașu

În ultima perioadă guvernarea a dus critici dure cu privire la țintirea inflației de către Banca Națională a Moldovei. Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că banca centrală ar fi întârziat că deciziile pe care le-a luat și că îi revine o parte din vină pentru creșterea prețurilor. Însă cel mai curios este că la Guvern a fost înaintat un proiect de lege care consolidează independența BNM, dar și exclude implicarea factorului politic în deciziile instituției.

Astfel, potrivit proiectului de lege, se propune:

1.Consolidarea cadrului legal aplicabil activității Băncii Naționale a Moldovei, ținând cont de standardele internaționale aplicabile băncilor centrale;

2.Ajustarea cadrului legal pertinent procedurilor administrative desfășurate de Banca Națională, astfel încât rigorile aplicabile activității administrative a Băncii Naționale să fie corelate, deopotrivă, particularităților mandatului Băncii Naționale și imperativelor de asigurare a garanțiilor atribuite participanților la asemenea proceduri. În acest sens, proiectul vine cu reglementări specifice, care țin cont de statutul și obiectivele urmărite de Banca Națională în calitate de autoritate de rezoluție, autoritate ce realizează licențierea și supravegherea băncilor, a prestatorilor de servicii de plată și a emitenților de monedă electronică, precum și de specificul sectoarelor reglementate și supravegheate de Banca Națională.

3.Îmbunătățirea cadrului legal aferent activității bancare, unităților de schimb valutar, precum și consolidarea rolului Băncii Naționale a Moldovei în exercitarea atribuțiilor sale de bază.

Politicienii vor avea interzis să dea instrucțiuni BNM

Totodată, proiectul de lege spune că potrivit standardelor internaționale aplicabile statutului și activității unei bănci centrale, drepturile terților de a da instrucțiuni băncii centrale sunt incompatibile cu principiul independenței acesteia și pot perima realizarea mandatului băncii centrale. În același timp, participarea terților în cadrul ședințelor organelor de decizie a băncii centrale este limitată/restricționată, întru neadmiterea influențelor/ ingerințelor în procesul decizional.

Autorul proiectului, care este Banca Națională a Moldovei, spune că Proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative (în continuare – proiectul de lege) a fost elaborat în vederea consolidării cadrului legal aferent băncii centrale și domeniului financiar, ținând cont și de recomandările Fondului Monetar Internațional. Cert este că dacă proiectul de lege va fi aprobat în forma propusă, acesta va întări și mai mult independența băncii centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#independenta #lege #BNM #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul desemnat, Alexandru Munteanu, a declarat că majorarea vârstei de pensionare este o tendință globală, determinată de creșterea speranței de viață și de schimbările demografice. În opinia sa, și Republica Moldova va trebui să discute deschis această temă, în contextul normelor și practicilor europene, scrie REALITATEA.

„Eu am 61 de ani și până la 70 de ani n-am gând să lucrez, așa că înțeleg foarte bine această problemă. E o întrebare care trebuie discutată, fiind legată de longevitatea vieții”, a spus Munteanu, precizând că în toate țările europene și occidentale vârsta de pensionare se mărește.

El susține că această evoluție este influențată de îmbunătățirea serviciilor medicale, dar și de îmbătrânirea populației și migrația masivă, factori care afectează bugetul public: „Cheltuielile cresc, veniturile se micșorează, iar populația activă devine tot mai redusă”.

Munteanu a subliniat că, în comparație cu generațiile trecute, oamenii de azi rămân activi mai mult timp.

”Putem să discutăm, să vedem care sunt previziunile generale și care sunt normele europene. Avem un cluster de la Uniunea Europeană care ne ajută să analizăm tradițiile și practicile din alte state. Eu cred că Republica Moldova este undeva la mijloc”, a adăugat el.

Premierul desemnat a conchis că majorarea treptată a vârstei de pensionare nu este o decizie ușoară, dar reprezintă o realitate globală de care țara trebuie să țină cont pentru a menține echilibrul sistemului social și economic.

Vârsta standard de pensionare pentru femei în Moldova, din iulie 2025, este de 61 de ani și 6 luni, în timp ce pentru bărbați rămâne 63 de ani. Ambele genuri au nevoie de un stagiu complet de cotizare de 34 de ani pentru a beneficia de pensia standard. Vârsta de pensionare pentru femei va crește gradual cu 6 luni pe an, până în 2028, când va ajunge la 63 de ani, egală cu cea a bărbaților.

Pensia medie în Moldova în 2025 a ajuns la 4.407 lei, în urma indexării cu 10% care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2025.