Mâna dreaptă a lui Putin: O ucraineancă, cea mai puternică femeie din Rusia

14 Iun. 2022, 08:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iun. 2022, 08:00 // Actual //  bani.md

Pe măsură ce planul lui Vladimir Putin de a invada Ucraina a luat amploare în februarie 2022, el a convocat o întâlnire surpriză cu cei din cercul său restrâns. Președintele Rusiei i-a ascultat pe membrii Consiliului de securitate națională, iar mâna sa dreaptă, Valentina Marviyenko, un politician născut în Ucraina, a susținut cu tărie războiul împotriva țării sale de origine.

Singura persoană de sex feminin de la acea reuniune de la Moscova a fost o ucraineană care a devenit cea mai puternică femeie din Rusia de la împărăteasa Ecaterina cea Mare din anul 1762, care în prezent ocupă funcția de președinte al Consiliului Federației ruse, al treilea om în stat, potrivit RNZ.

Valentina Matviyenko a fost de acord cu planul lui Putin de invadare al Ucrainei. ”O catastrofă umanitară s-a desfășurat în fața ochilor noștri în centrul Europei”, a susținut ea fără dovezi.

Ea a făcut acuzații fără temei că un regim ”marionetă” conducea Ucraina, fiind responsabil pentru ”genocid” și cadavre misterioase arse la Odesa. Politiciana a afirmat că Occidentul ”încearcă să pună cele două națiuni frățești slave una împotriva celeilalte. Și a încheiat cu o cerere către Vladimir Putin: ”Cred că este timpul să luăm o decizie”.

Valentina Matviyenko s-a născut în 1949 la Shepetivka în Ucraina, la 240 de kilometri vest de Kiev, când țara făcea parte din Uniunea Sovietică. Dar decizia ei de a studia chimia la Leningrad (actualul Sankt Petersburg) i-a schimbat viața.

Apoi a pus-o în slujba lui Putin, care a ajutat-o să devină cea mai puternică femeie din Rusia din ultimii 260 de ani. Cariera ei a urcat vertiginos și a devenit cea mai tânără femeie deputată a URSS-ului și președinta Comitetului Sovietic Suprem al femeilor.

Valentina Matviyenko, ”un animal politic”

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Matviyenko a candidat la funcția de guvernator al orașului Sankt Petersburg în 2003, cu sprijinul lui Putin. În cele din urmă, fata dintr-o zonă rurală din Ucraina, care a plecat la Sankt Petersburg pentru o viață mai bună, s-a trezit conducând un oraș vechi de peste 300 de ani, fondat de Petru cel Mare.
A stat 8 ani în funcția de guvernator, iar în 2011 a fost aleasă președinte al Consiliului Federației, senatul rusesc, urcând pe înălțimi neatinse de o rusoaică de la împărăteasa Ecaterina cea Mare din 1762.

”Cred că este un animal politic. Cred că nu este un secret pentru nimeni că este destul de periculos să fii un adversar al lui Putin, în timpul lungii sale domnii la putere”, a spus Sara Meger, profesor de științe politice la Universitatea Melbourne din Australia.

Ulterior, un grup de investigații condus de rivalul lui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi, a spus că Matviyenko ar deține o vilă de lux pe coasta de est a Italiei, împreună cu familia sa.
”De unde ar putea un oficial rus să facă rost de bani pentru asta? Acesta este principalul secret al Rusiei lui Putin: dacă îl iubești pe Putin, banii vor curge asupra ta precum apa”, a spus investigatorul șef al grupului, Maria Pevchikh.

Valentina Matviyenko a supraviețuit ca femeie la cinci decenii de politică, într-una dintre cele mai haotice structuri de putere din lume, Rusia. Ea a învățat cum să se mențină în cercul interior de putere al lui Putin.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!