Mâna dreaptă a lui Putin: O ucraineancă, cea mai puternică femeie din Rusia

Pe măsură ce planul lui Vladimir Putin de a invada Ucraina a luat amploare în februarie 2022, el a convocat o întâlnire surpriză cu cei din cercul său restrâns. Președintele Rusiei i-a ascultat pe membrii Consiliului de securitate națională, iar mâna sa dreaptă, Valentina Marviyenko, un politician născut în Ucraina, a susținut cu tărie războiul împotriva țării sale de origine.

Singura persoană de sex feminin de la acea reuniune de la Moscova a fost o ucraineană care a devenit cea mai puternică femeie din Rusia de la împărăteasa Ecaterina cea Mare din anul 1762, care în prezent ocupă funcția de președinte al Consiliului Federației ruse, al treilea om în stat, potrivit RNZ.

Valentina Matviyenko a fost de acord cu planul lui Putin de invadare al Ucrainei. ”O catastrofă umanitară s-a desfășurat în fața ochilor noștri în centrul Europei”, a susținut ea fără dovezi.

Ea a făcut acuzații fără temei că un regim ”marionetă” conducea Ucraina, fiind responsabil pentru ”genocid” și cadavre misterioase arse la Odesa. Politiciana a afirmat că Occidentul ”încearcă să pună cele două națiuni frățești slave una împotriva celeilalte. Și a încheiat cu o cerere către Vladimir Putin: ”Cred că este timpul să luăm o decizie”.

Valentina Matviyenko s-a născut în 1949 la Shepetivka în Ucraina, la 240 de kilometri vest de Kiev, când țara făcea parte din Uniunea Sovietică. Dar decizia ei de a studia chimia la Leningrad (actualul Sankt Petersburg) i-a schimbat viața.

Apoi a pus-o în slujba lui Putin, care a ajutat-o să devină cea mai puternică femeie din Rusia din ultimii 260 de ani. Cariera ei a urcat vertiginos și a devenit cea mai tânără femeie deputată a URSS-ului și președinta Comitetului Sovietic Suprem al femeilor.

Valentina Matviyenko, ”un animal politic”

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Matviyenko a candidat la funcția de guvernator al orașului Sankt Petersburg în 2003, cu sprijinul lui Putin. În cele din urmă, fata dintr-o zonă rurală din Ucraina, care a plecat la Sankt Petersburg pentru o viață mai bună, s-a trezit conducând un oraș vechi de peste 300 de ani, fondat de Petru cel Mare.
A stat 8 ani în funcția de guvernator, iar în 2011 a fost aleasă președinte al Consiliului Federației, senatul rusesc, urcând pe înălțimi neatinse de o rusoaică de la împărăteasa Ecaterina cea Mare din 1762.

”Cred că este un animal politic. Cred că nu este un secret pentru nimeni că este destul de periculos să fii un adversar al lui Putin, în timpul lungii sale domnii la putere”, a spus Sara Meger, profesor de științe politice la Universitatea Melbourne din Australia.

Ulterior, un grup de investigații condus de rivalul lui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi, a spus că Matviyenko ar deține o vilă de lux pe coasta de est a Italiei, împreună cu familia sa.
”De unde ar putea un oficial rus să facă rost de bani pentru asta? Acesta este principalul secret al Rusiei lui Putin: dacă îl iubești pe Putin, banii vor curge asupra ta precum apa”, a spus investigatorul șef al grupului, Maria Pevchikh.

Valentina Matviyenko a supraviețuit ca femeie la cinci decenii de politică, într-una dintre cele mai haotice structuri de putere din lume, Rusia. Ea a învățat cum să se mențină în cercul interior de putere al lui Putin.

#Matvienko #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.