Cum va afecta crahul de pe cripto piaţa de acţiuni

Cu bitcoin la minimul ultimilor doi ani, cu zeci de miliarde de dolari evaporaţi zilnic şi cu o inflaţie record pentru ultimii 40 de ani, cei cu sânge rece care au criptomonede în portofoliu au mai primit luni o lovitură care a trimis unde de şoc inclusiv pe piaţa de capital: Celsius Network, unul dintre cei mai mari jucători din industrie, a suspendat retragerile, schimburile şi transferurile, din cauza „condiţiilor extreme de pe piaţă“.

Decizia Celsius s-a reflectat imediat pe principalele criptomonede, ca de exemplu bitcoin – perla industriei cripto, care scădea luni cu 10% şi se tranzacţiona după-amiază la 24.000 de dolari pe unitate, ceea ce extinde declinul de la începutul anului 2022 la 50%. Etherum se tranzacţiona la 1.220 de dolari, minus 68% de la începutul acestui an. Ieri şi Binance, cea mai mare platformă de exchange cripto la nivel mondial, a anunţat că opreşte temporar retragerile de bitcoin, dar că activele investitorilor sunt „în siguranţă“.

„Au devenit ciudate astfel de momente pentru că mulţi dintre noi experimentăm sentimente contradictorii: avem portofolii achiziţionate la preţuri bune şi acum profitabilitatea lor scade destul de mult, în acelaşi timp putem acumula proiecte bune la «ofertă» – fie proiecte bune pe care le-am ratat la momentul oportun, fie proiecte consacrate unde putem beneficia de reduceri“, spune Marius Morra, CEO şi cofondator al Tokero – un exchange local care anul trecut înregistra peste 20.000 de utilizatori, conform ultimelor date oferite de reprezentanţi.

#piata #crypto #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Industria cimentului din Europa trage un semnal de alarmă: piața este sufocată de importurile ieftine din afara Uniunii Europene, în timp ce producția internă este afectată de costurile mari cu energia, taxele pe emisiile de carbon și reglementările de mediu stricte. Polonia, unul dintre cei mai mari producători de ciment din UE, cere înjumătățirea importurilor din Ucraina, pe fondul unei creșteri explozive a livrărilor din această țară – aproape 3.000% în ultimii cinci ani.

România se confruntă și ea cu o problemă similară: importurile de ciment au crescut de aproape cinci ori între 2015 și 2023, în timp ce producția internă a stagnat, potrivit datelor Eurostat. În Ungaria, importurile aproape s-au dublat, iar în Polonia, deși au crescut mai puțin decât în România, ele au devenit o amenințare serioasă pentru industria locală, care susține peste 28.000 de locuri de muncă.

Datele arată că 36% din importurile de ciment ale UE vin din Turcia, 19% din Algeria, 12,6% din Ucraina, 4,4% din Egipt și 4% din Maroc. Polonia, al treilea producător de ciment din UE, a lansat o ofensivă politică pentru a obține impunerea unor limite anuale la importurile din Ucraina, ca parte a acordului comercial cu această țară. „Trebuie să ne protejăm industria, altfel riscăm să pierdem o capacitate strategică esențială în contextul actual, marcat de reînarmare, infrastructură defensivă și proiecte de amploare”, a avertizat europarlamentarul Krzysztof Hetman.

Producătorii europeni acuză că sunt puși în dificultate de concurența neloială a cimentului din afara UE, care nu este supus taxelor pe emisiile de carbon sau altor restricții de mediu. În timp ce giganții industriali din Spania, Germania, Grecia și Slovacia domină exporturile de ciment în UE, România rămâne una dintre țările cele mai expuse la invazia cimentului ieftin din afara blocului comunitar – în special din Turcia.

Pe fondul apropierii turului doi al alegerilor prezidențiale din Polonia, industria cimentului își face tot mai auzită vocea, cerând măsuri urgente. Situația amintește de valul de proteste din 2023 al fermierilor polonezi, români și slovaci împotriva importurilor agricole ieftine din Ucraina.

În paralel, Ungaria a declarat un „război al cimentului” împotriva marilor producători străini, adoptând o legislație controversată care permite guvernului să reglementeze prețurile, producția și distribuția, ba chiar să limiteze exporturile. În timp ce Europa se luptă cu propriile reguli stricte, Ucraina a decis recent prelungirea cu cinci ani a tarifelor anti-dumping pentru importurile de ciment din Moldova și Belarus – până la 94%, respectiv 57%.

Industria europeană a cimentului cere acum acțiuni ferme pentru protejarea pieței interne, avertizând că, fără măsuri rapide, riscă să fie distrusă de un val de importuri ieftine care erodează competitivitatea și amenință locurile de muncă din sector.