Moldova în mijlocul furtunii economice. Gavrilița: Războiul din Ucraina are repercusiuni severe pentru țară

Moldova trece printr-un lanț de crize complexe și extrem de costisitoare din punct de vedere financiar și al bunăstării oamenilor. În 2020 pandemia s-a suprapus cu una dintre cele mai severe secete din ultimlele decenii. În 2021 prinsă în criză de creșterea prețurilor la resursele energetice, a declrat prim-ministra, Natalia Gavrilița într-un briefing de presă susținut cu directorul general adjunct al FMI, Kenji Okamura.

„În 2022 suntem în mijlocul altei furtuni economice și umanitare cauzate de războiul din Ucraina și de consecințele devastatoare asupra lanțurilor de aprovizionare, accesului la piețe de desfacere și stabilitatea prețurilor. Războiul are repercusiuni severe prin riscuri substanțiale asupra securității alimentare regionale și globale. Guvernul a răspuns provocărilor economice cu o serie de măsuri compensatorii. Este vorba de acordarea compensațiilor acordate companiilor și populației în sumă de peste 2 miliarde. Precum și prin majorarea pensiilor dar și a diferitor plăți sociale care au crescut cu peste 6 miliarde de lei”, a precizat prim-ministra.

Potrivit ei, crizele au amplificat o serie de dezechilibre interne și externe. Creșterea prețurilor este cel mai gravă amenințare asupra nivelului de tari al populației. Asistența FMI este de un real ajutor. „Mă bucur că am stabilit legături și cu alți parteneri în aceste vremuri dificile. Crizele au scos vulnerabilitățile de natură structurală cât și cele care pot fi înlăturate printr-o guvernanță mai bună”.

La rândul său, Kenji Okamura a precizat că FMI este alături de Republica Moldova pentru a înlătura consecințele crizei care s-a abătut asupra țării.

„Am aprobat o asistență suplimentară pentru a încurajarea sprijinului păturilor vulnerabile ale populației. Lucrăm de dragul Moldovei și a statelor membre FMI. Aștept să lucrez și mai mult cu autoritățile Moldovei pentru a consolida parteneriatul nostru”, a spus cu directorul general adjunct al FMI.

Republica Moldova are un program cu FMI pe o perioadă de 40 de luni, iar la 11 mai 2022 Consiliul de directori executivi al FMI a decis majorarea de la 400 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) până la 594,3 milioane de DST (cca 795,72 milioane de dolari SUA) a împrumuturilor în cadrul Programului de reforme economice. Programul este susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Împrumutul este destinat redresării economice prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, imbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gavrilita #suport #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.