Moldova în mijlocul furtunii economice. Gavrilița: Războiul din Ucraina are repercusiuni severe pentru țară

Moldova trece printr-un lanț de crize complexe și extrem de costisitoare din punct de vedere financiar și al bunăstării oamenilor. În 2020 pandemia s-a suprapus cu una dintre cele mai severe secete din ultimlele decenii. În 2021 prinsă în criză de creșterea prețurilor la resursele energetice, a declrat prim-ministra, Natalia Gavrilița într-un briefing de presă susținut cu directorul general adjunct al FMI, Kenji Okamura.

„În 2022 suntem în mijlocul altei furtuni economice și umanitare cauzate de războiul din Ucraina și de consecințele devastatoare asupra lanțurilor de aprovizionare, accesului la piețe de desfacere și stabilitatea prețurilor. Războiul are repercusiuni severe prin riscuri substanțiale asupra securității alimentare regionale și globale. Guvernul a răspuns provocărilor economice cu o serie de măsuri compensatorii. Este vorba de acordarea compensațiilor acordate companiilor și populației în sumă de peste 2 miliarde. Precum și prin majorarea pensiilor dar și a diferitor plăți sociale care au crescut cu peste 6 miliarde de lei”, a precizat prim-ministra.

Potrivit ei, crizele au amplificat o serie de dezechilibre interne și externe. Creșterea prețurilor este cel mai gravă amenințare asupra nivelului de tari al populației. Asistența FMI este de un real ajutor. „Mă bucur că am stabilit legături și cu alți parteneri în aceste vremuri dificile. Crizele au scos vulnerabilitățile de natură structurală cât și cele care pot fi înlăturate printr-o guvernanță mai bună”.

La rândul său, Kenji Okamura a precizat că FMI este alături de Republica Moldova pentru a înlătura consecințele crizei care s-a abătut asupra țării.

„Am aprobat o asistență suplimentară pentru a încurajarea sprijinului păturilor vulnerabile ale populației. Lucrăm de dragul Moldovei și a statelor membre FMI. Aștept să lucrez și mai mult cu autoritățile Moldovei pentru a consolida parteneriatul nostru”, a spus cu directorul general adjunct al FMI.

Republica Moldova are un program cu FMI pe o perioadă de 40 de luni, iar la 11 mai 2022 Consiliul de directori executivi al FMI a decis majorarea de la 400 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) până la 594,3 milioane de DST (cca 795,72 milioane de dolari SUA) a împrumuturilor în cadrul Programului de reforme economice. Programul este susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Împrumutul este destinat redresării economice prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, imbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gavrilita #suport #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.