Goana după aurul negru va încetini în 2023 – OPEC

14 Iun. 2022, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
14 Iun. 2022, 17:14 // Actual //  Lupu Eduard

Creșterea cererii mondiale de petrol va încetini în 2023, au declarat reprezentanții OPEC și surse din industrie, în condițiile în care creșterea prețurilor la țiței și combustibili va contribui la creșterea inflației și va acționa ca o piedică în economia globală, scrie Reuters.

Consumul de combustibil și-a revenit după prăbușirea indusă de pandemia din 2020 și va depăși anul acesta nivelurile din 2019, chiar dacă prețurile au atins niveluri record. Însă prețurile ridicate au absorbit proiecțiile de creștere pentru 2022 și au alimentat așteptările privind o creștere mai lentă în 2023.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol este așteptată să publice prima sa prognoză pentru cererea din 2023 în luna iulie. Previziunile sale, împreună cu cele ale Agenției Internaționale pentru Energie cu sediul la Paris, vor fi urmărite îndeaproape pentru indicii privind modul în care ar putea evolua politica de aprovizionare a OPEC.

Un delegat OPEC și o altă sursă din OPEC au declarat că se așteaptă la o creștere a cererii mondiale de 2 milioane de barili pe zi sau mai puțin în 2023, o creștere de doar 2%, comparativ cu creșterea de 3,36 milioane de bpd așteptată în 2022.

„Chiar dacă este vorba de doar 1 milion de barili pe zi, aceasta este totuși o creștere și nu un vârf”, a spus delegatul cu privire la perspectivele pentru anul viitor.

Se așteaptă ca OPEC să publice prima sa prognoză privind cererea pentru 2023 în raportul său lunar din 12 iulie, a declarat o sursă OPEC.

AIE, care consiliază guvernele occidentale în materie de politică energetică, va oferi miercuri prima sa prognoză privind cererea pentru 2023 într-un raport lunar, a declarat un purtător de cuvânt al AIE.

OPEC a estimat inițial o creștere a cererii în 2022 de 3,28 milioane de barili pe zi, în prima sa prognoză publicată în iulie 2021, majorând-o ulterior până la peste 4 milioane de barili pe zi înainte de a o reduce la 3,36 milioane de barili pe zi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

07 Feb. 2023, 08:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
07 Feb. 2023, 08:37 // Actual //  Lupu Eduard

Luna trecută, când s-a aflat că executivul european urma să blocheze fondurile acordate în cadrul programului de schimb de studenți Erasmus+ și al programului de cercetare Horizon Europe pentru 21 de universități administrate de fonduri publice legate de Fidesz, panica miniștrilor ungari a devenit palpabilă.

Măsura a fost calificată drept „inacceptabilă și intolerabilă”, iar doi miniștri care reprezintă de obicei guvernul în disputa privind statul de drept au zburat imediat la Bruxelles pentru a discuta chestiunea, scrie Politico, citată de Rador.
Unul dintre ei, Tibor Navracsics, a afirmat că se așteaptă la o soluție rapidă, dar autoritățile europene s-au declarat rezervate, iar un purtător de cuvânt al guvernului ungar a avertizat că vor fi luate măsuri în justiție dacă problema nu se rezolvă curând.

Această reacție, dar și reacția presei ungare, atât cea proguvernamentală, cât și cea din opoziție, lasă de înțeles că aici e vorba de mult mai mult decât simpla blocare a banilor. În definitiv, cele 40 de milioane de euro pentru Erasmus sunt o sumă neglijabilă comparativ cu miliardele din fondul de coeziune care îi sunt refuzate pe moment Ungariei.

Mulți dintre opozanții lui Orbán acuză Fidesz că a constituit o cleptocrație, dar adevărul e că partidul are rădăcini culturale și intelectuale profunde, pe care dorește să le dezvolte. Controlul asupra diseminării cunoașterii și ideilor, precum și dirijarea dezbaterilor culturale sunt elemente fundamentale ale ecosistemului politic din Ungaria lui Orbán. Proiectul lui este unul care urmărește păstrarea puterii pe termen lung – și de aceea atacul la adresa influenței Fidesz asupra învățământului superior este atât de relevant.

Orbán e complet deschis în privința legăturii dintre cunoaștere și putere. Iar guvernul său influențează informațiile pe care cetățenii le recepționează zilnic prin intermediul presei, lucrând concomitent la crearea unui climat intelectual conservator general prin intermediul mediului universitar.

Vorbind la o reuniune a Conferinței Acțiunii Politice Conservatoare Americane (CPAC) de la Budapesta din 2022, Orbán a declarat că „trebuie să avem propria noastră presă”, a conservatorilor, pentru a „evidenția ideile nebunești ale stângii progresiste”. Într-o lume ideală, a afirmat el, politica și presa ar fi independente una de alta, dar cum stânga a încălcat deja această convenție, nu poate fi decât corect ca și conservatorii să procedeze la fel.

Motive similare justifică intervenția lui în mediul universitar, văzut adesea de către conservatori ca suferind de un dezechilibru instituțional în favoarea ideilor de stânga și progresiste. Fidesz promovează activ o cultură intelectuală conservatoare, inclusiv gânditori precum filozoful englez Roger Scruton – un favorit al lui Margaret Thatcher -, și atrăgând universitari cu mentalitate similară din întreaga lume.

Însă, în urma unui val de privatizare a universităților din ultimii ani, rolul politicienilor în întreținerea acestui mediu universitar a devenit tot mai evident. Foști și actuali miniștri Fidesz se află acum la conducerea unor „fonduri publice” care controlează unele dintre universitățile de seamă ale Ungariei – iar această supervizare politică evidentă e lucrul care a determinat UE să blocheze finanțarea.
Studenții universităților afectate sunt, pe bună dreptate, furioși.

Orbán a prezentat blocarea fondurilor drept o „răzbunare” a UE pe tineretul ungar, declarând că „Bruxelles-ul are o viziune despre viitor care se bate cap în cap cu ce gândesc ungurii”. Și, pentru a-și realiza viziunea, politicienii UE „vor o schimbare de guvern” la Budapesta, afirmă el.

Ministrul Gergely Gulyás a amenințat că guvernul ia în calcul o reclamație la Curtea de Justiție a UE, susținând că decizia Comisiei violează Articolul 13 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, care stipulează că „artele și cercetarea științifică nu vor fi supuse constrângerilor. Libertatea academică va fi respectată”.

Fundamentul juridic al blocării fondurilor, cuprins în mecanismul de condiționare a finanțării de respectarea statului de drept, este și el în discuție, unele voci argumentând că a-i opri pe studenții ungari să participe la Erasmus+ nu are nici un fel de relevanță în privința protejării intereselor financiare ale UE, chiar și dacă acei studenți frecventează universități aflate sub influența Fidesz. Și unii politicieni ungari din opoziție s-au declarat îngrijorați că măsura Comisiei îi va afecta mai degrabă pe studenți decât regimul Orbán.

Însă reacția guvernului ungar demonstrează că lucrurile stau invers. Iar dacă Bruxelles-ul va rămâne ferm, atacul la mediul universitar ungar ar putea să-i aplice într-adevăr o lovitură proiectului conservator al lui Orbán.
Ar fi greșit, firește, să se afirme că universitățile controlate de fonduri publice ungare se dedau la orice fel de îndoctrinare ideologică pro-Fidesz. Dar, chiar și așa, ele au un rol vital în influențarea subtilă a mediului universitar, contribuind la menținerea controlului partidului asupra puterii.
Accentul pus de Fidesz pe deținerea „propriilor sale” organe de presă și instituții academice funcționează precum o garanție împotriva așa-zisei capturări a instituțiilor de către stânga politică în alte țări occidentale. După cum afirmă „Prima Lege a lui O’Sullivan” [jurnalist britanic conservator – n.trad.], „toate organizațiile care nu sunt efectiv de dreapta vor deveni în timp de stânga”.

În acest context, categoria intelectualilor conservatori e văzută de Orbán ca având o importanță fundamentală și necesitând – la fel precum conceptele tradiționale creștine despre familie și genuri – protecție împotriva progresiștilor.

Din această atitudine derivă o viziune unică în privința altei maxime faimoase – „politica e în aval de cultură” -, anume că o cultură intelectuală conservatoare înfloritoare e o parte esențială a ecosistemului cunoașterii care face posibilă guvernarea Fidesz.

Se poate argumenta că această relație dintre stat și mediul universitar – și dintre politicieni și intelectuali – e lucrul care-l deosebește cu adevărat pe Orbán de ceilalți lideri „populiști” din Europa. Orbán nu e un cameleon politic, iar robustețea aparte de care dă dovadă Fidesz provine din faptul că stilul lui de guvernare are un puternic substrat intelectual. În consecință, tăierea finanțării internaționale pentru mediul universitar ungar ar putea lovi Fidesz mult mai tare decât realizează mulți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău