Financial Times: Datoriile ridicate fac economia mondială mai fragilă decât era cu peste 40 de ani în urmă

16 Iun. 2022, 08:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
16 Iun. 2022, 08:44 // Actual //  Lupu Eduard

Nivelurile extrem de ridicate ale datoriilor fac economia mondială mai fragilă decât era cu peste 40 de ani în urmă, scrie Martin Wolf, editorialist la Financial Times.

Inflaţie neaşteptat de mare, răz­boaie în mari regiuni producătoare de materii prime, salarii reale în scă­dere, încetinire a creşterii economice, temeri legate de înăsprirea politicii monetare şi turbulenţe pe pieţele de acţiuni, toate acestea se manifestă în economia mondială în zilele noastre. Acestea erau caracteristicile domi­nan­te ale economiei mondiale şi în anii ’70.

Perioada respectivă a luat sfârşit la începutul anilor ’80, cu o înăsprire monetară brutală în SUA, o redu­cere puternică a inflaţiei şi un val de crize ale datoriilor în ţările aflate în curs de dezvoltare. Perioada a fost de aseme­nea urmată de schimbări uria­şe de politică economică: modelul econo­mic keynesist a fost îngropat, pieţele muncii au fost liberalizate, companiile de stat au fost privatizate, iar econo­miile au fost deschise pentru comerţ.

Cât de apropiate sunt paralelele, în special cu anii ’70? Care sunt diferenţele? Şi putem învăţa din greşelile de atunci? Raportul Global Economic Prospects al Băncii Mondiale publicat recent încearcă să găsească răspunsuri la aceste între­bări, arată editorialistul FT.

Paralelele sunt clare, ca şi dife­renţele. Nu în ultimul rând, sunt gre­şeli de evitat: un optimism exagerat, o atitudine prea relaxată faţă de in­flaţia crescută, lipsa de protecţie a oame­nilor şi economiilor vulnerabile.
Oare suntem deja în stagflaţie? Răspunsul este „nu încă“, dar riscul există, scrie Martin Wolf.

Inflaţia este cu mult peste ţintă aproape peste tot. Ca şi în anii ’70, acest lucru se datorează parţial unor şocuri excepţionale. Mai important este riscul ca această inflaţie să devină inclusă în aşteptări şi astfel în economii.

Parte a motivului pentru care acest risc s-a intensificat în anii ’70 a fost legat de eşecul în a recu­noaşte la timp încetinirea ratei de creştere potenţială.

Astăzi, în mod similar, optimiştii presupun că tendinţele pre-pandemice de creştere vor continua.

Totuşi, Banca Mondială argumentează că în anii 2020 ca întreg, creşterea potenţială la nivel mondial este aşteptată să încetinească cu 0,6% sub media din anii 2010.

Ecourile din anii ’70 sunt puternice: inflaţie peste aşteptări, şocuri majore şi slăbire a creşterii. Dar diferenţele sunt în acelaşi timp încurajatoare. Preţul real al petrolului a urcat mult mai puternic între anii 1973-1981 decât acum. Inflaţia mondială este mai puţin extinsă decât a devenit în anii ’70. Şi totuşi, inflaţia ar putea deveni şi acum mai extinsă cu cât persistă mai mult.

Cadrele politicii monetare sunt de asemenea mai credibile şi mai concentrate pe stabilitatea preţurilor decât în anii ’70. Însă acest lucru s-a schimbat uşor în ultima vreme, mai ales în SUA. Strategii au tins să dea vina pentru inflaţie pe factori temporari şi în anii ’70, după cum s-a întâmplat şi în zilele noastre.

Economiile sunt, e adevărat, mai flexible acum decât în anii ’70. Însă intensificarea protecţionismului ar putea duce la o inversare în această privinţă. Preţurile energiei sunt în continuare importante. Într-un final, politica fiscală este aşteptată să fie mai puţin expansionistă de această dată.
Teoria că lucrurile vor fi foarte diferite de această dată este plauzibilă, dar departe de a prezenta siguranţă, scrie editorialistul Financial Times.

Mai presus de orice, dacă aceasta se va dovedi adevărată depinde de ce vor face strategii. Aceştia trebuie să evite greşeala de a permite inflaţiei să scape de sub control, cum au făcut în anii ’70. Însă acţiunile ferme creează în acelaşi timp pericole, cel mai evident legate de o încetinire pronunţată.
Este posibil ca schimbările demografice, încetinirea schimbărilor tehnologice, deglobalizarea, epuizarea oportunităţilor de creştere din trecut şi populismul în creştere să slăbească forţele dezinflaţioniste pe termen lung, iar acest lucru ar îngreuna şi mai mult eforturile de atingere şi susţinere a unei inflaţii scăzute.

Un pericol evident apare în cel mai important aspect în care economia mondial pare mai fragilă decât cu 40 de ani în urmă: volumul datoriilor, în special al celor exprimate în valută. Dacă înăsprirea politicii monetare este considerabilă şi prelungită, pot apărea crize ale datoriilor urâte şi costisitoare, avertizează Martin Wolf. Poate că băncile sunt mai bine poziţionate pentru un astfel de şoc decât la începutul anilor ’80, însă poate că nu acelaşi lucru este valabil în cazul debitorilor.

De asemenea, a fi sigur că şocurile la adresa economiei reale s-au sfârşit denotă prea mult optimism, potrivit editorialistului Financial Times.

„Am lucrat ca economist la Banca Mondială în anii ‘70“, scrie Martin Wolf. „Ce-mi amintesc cel mai mult din perioada respectivă este nesiguranţa generală: nu aveam nicio idee despre ce se va întâmpla mai departe. S-au făcut multe greşeli, unele din optimism exagerat, altele din panică. Trecutul nu se repetă, dar rimează. Să nu ignorăm poezia timpului“.

Realitatea Live

03 Mai 2024, 09:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
03 Mai 2024, 09:51 // Actual //  Lupu Eduard

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău