Ce este Britcoin? Va înlocui sau nu numerarul şi actualele conturi bancare

Banca Angliei (BoE) şi Trezoreria britanică au anunţat luni înfiinţarea unui grup operativ pentru a explora posibilitatea unei monede digitale bancare centrale (CBDC), denumite „Britcoin”.

„Înfiinţăm un grup operativ între Banca Angliei şi Trezoreria britanică pentru a coordona activităţile experimentale privind o potenţială monedă digitală bancară centrală (CBDC)”, a afirmat Sunak la o conferinţă a industriei financiare. Curând după aceea, el a răspuns cu un singur cuvânt – „Britcoin” – la mesajul de pe Twitter al Trezoreriei, care anunţa înfiinţarea grupului operativ.

Banca Angliei a precizat că o versiune digitală a lirei sterline nu va înlocui nici numerarul şi nici actualele conturi bancare.

Grupul operativ va analiza riscurile şi oportunităţile implicate de crearea monedei digitale emise de Banca Angliei şi va monitoriza evoluţii pe plan extern, „pentru a se asigura că Marea Britanie rămâne în fruntea inovării globale”.

Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, declara recent că bitcoin, cea mai cunoscută criptomonedă, nu a reuşit să fie percepută ca o rezervă stabilă de valoare sau ca un mod eficient de a realiza tranzacţii, fiind un pariu riscant pentru investitori.

Băncile centrale din întreaga lume analizează lansarea monedelor digitale bancare centrale (CBDC), ca răspuns la declinul folosirii numerarului şi ca un mod de a accelera plăţile interne şi externe.

Printre aceste bănci se numără și Banca Centrală a Japoniei (BoJ) care a început experimentele pentru a studia fezabilitatea emiterii propriei sale monede digitale, alăturându-se eforturilor altor bănci centrale care vor să beneficieze de inovarea în domeniu realizată de sectorul privat.

#moneda digitala #Anglia #britcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Republica Moldova erau vacante, la sfârșitul trimestrului II 2026, circa 31,9 mii de locuri de muncă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Numărul acestora s-a redus cu 2,4% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 1,3% comparativ cu trimestrul I 2026.

Rata locurilor de muncă vacante, calculată ca raport între posturile libere și numărul total de locuri de muncă, a constituit 4,5%, fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul II 2025.

O parte a posturilor neocupate se regăsește în sectorul public. Din totalul de 31,9 mii de locuri vacante, 13,3 mii, sau 41,6%, erau în sectorul bugetar.

Cele mai multe posturi libere au fost raportate în administrația publică și apărare, inclusiv asigurările sociale obligatorii, unde erau vacante circa 7,9 mii de locuri de muncă. În sănătate și asistență socială erau disponibile aproximativ 4,7 mii de posturi, iar în învățământ – 4,3 mii.

Administrația publică se detașează și în ceea ce privește ponderea locurilor neocupate. Rata posturilor vacante în acest sector a ajuns la 13,1%, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din opt locuri de muncă era liber.

Rate ridicate ale locurilor vacante au mai fost înregistrate în transport și depozitare – 6,5%, precum și în sănătate și asistență socială și în activitățile de artă, recreere și agrement – câte 6,2%.

La polul opus, cele mai mici rate ale locurilor vacante au fost consemnate în comerț și reparații auto – 2%, alte activități de servicii – 2,1%, precum și în informații și comunicații – 2,4%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, cea mai mare creștere a numărului de posturi libere a fost înregistrată în învățământ, cu aproximativ 500 de locuri. În construcții, numărul posturilor vacante a crescut cu circa 400, iar în comerț și reparații auto – cu aproximativ 300.

Cele mai mari scăderi au fost raportate în transport și depozitare, unde numărul locurilor vacante s-a redus cu aproximativ 1,2 mii. În administrația publică și apărare, precum și în industria prelucrătoare, diminuarea a fost de circa 200 de posturi în fiecare domeniu.