Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Cine i-ar putea lua locul Angelei Merkel. Femeia care ar putea fi următorul cancelar al Germaniei

Cine i-ar putea lua locul Angelei Merkel. Femeia care ar putea fi următorul cancelar al Germaniei

20 Apr. 2021, 08:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Apr. 2021, 08:00 // Actual //  MD Bani

Pentru prima dată în istoria lor de patru decenii, Partidul verde german au anunțat un candidat pentru funcția de cancelar. La alegerile din luna septembrie, Verzii vor juca un rol important.

BBC a anunțat astăzi, 19 aprilie, că potrivit Partidului Verde o va desemna pe Annalena Baerbock, în vârstă de 40 de ani, în cursa pentru funcția deținută acum de Angela Merkel, după alegerile din septembrie. Baerbock este, probabil, singura femeie care va candida pentru această funcție.

Cel mai probabil, Partidul Verdeva  intra în următorul guvern. Cu conservatorii indeciși în privința candidatului lor, Partidul Verde ar putea ajunge să joace un rol decisiv în noua coaliție. Iar asta ar putea însemna că Annalena Baerbock va fi următorul cancelar al Germaniei.

Ea este deja comparată cu alte femei tinere care au ajuns lideri, din Noua Zeelandă sau Finlanda.

Annalena Baerbock s-a născut în 1980. Părinții ei au luat-o de mică la demonstrații și mitinguri anti-nucleare. Ea spune că și-a petrecut copilăria la proteste, printre tunuri de apă și mâncând prăjituri.

 

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.