FOTO CCRM și-a setat prioritățile de audit pentru următoarea perioadă. Societatea civilă a fost invitată la discuții

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a organizat azi o masă rotundă cu tematica „Priorități și domenii-cheie pentru auditul public extern”. La acest eveniment au participat reprezentanții unui șir de organizații nonguvernamentale.

Potrivit CCRM, întrunirea dată a fost organizat pentru a răspunde așteptărilor societății. Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) demarează anual procesul de consultare amplă a părților interesate pentru a colecta eventuale tematici și sugestii privind activitatea de audit pe anul următor.

În cadrul evenimentului, echipa Curții de Conturi a prezentat obiectivele și direcțiile prioritare ale Strategiei de dezvoltare a CCRM pentru perioada 2021-2025 și Strategiei de audit a CCRM pentru perioada 2022-2024.

Andrei Munteanu, membru al CCRM a prezentat, de asemenea, cele mai importante aspecte ale organizării procesului de planificare a programului anual de audit, care prevede, între altele, la etapa incipientă de planificare, consultarea opiniei principalelor părți interesate, cu utilizarea diferitor instrumente, platforme și inițiative.

„Prin lansarea apelului către publicul larg, societatea civilă, privind eventualele propuneri de potențialele tematici de audit, CCRM tinde să identifice domeniile pasibile riscurilor, problemele sensibile pentru societate și părțile interesate”, a remarcat Munteanu.

Participanții au făcut schimb de opinii privind problemele și aspectele sensibile pentru societate, care pot fi în atenția Curții de Conturi în cadrul activității de audit public extern, cum ar fi aplicarea taxelor locale, demonopolizarea unor importante servicii din domeniul medicinii și gestionarea fondurilor asigurărilor obligatorii în medicină, eficiența utilizării sistemelor informaționale în sectorul public, achizițiile publice de mică valoare, problematica activității autorităților publice locale etc.

Menționăm că, Curtea de Conturi tinde să promoveze o conlucrare eficientă și activă cu părțile interesate, formatoare de opinie publică, cum ar fi organizațiile nonguvernamentale, pentru a spori impactul activității de audit și, în final, de a schimba spre bine viața cetățenilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#masă rotundă #tematică #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi