FOTO CCRM și-a setat prioritățile de audit pentru următoarea perioadă. Societatea civilă a fost invitată la discuții

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a organizat azi o masă rotundă cu tematica „Priorități și domenii-cheie pentru auditul public extern”. La acest eveniment au participat reprezentanții unui șir de organizații nonguvernamentale.

Potrivit CCRM, întrunirea dată a fost organizat pentru a răspunde așteptărilor societății. Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) demarează anual procesul de consultare amplă a părților interesate pentru a colecta eventuale tematici și sugestii privind activitatea de audit pe anul următor.

În cadrul evenimentului, echipa Curții de Conturi a prezentat obiectivele și direcțiile prioritare ale Strategiei de dezvoltare a CCRM pentru perioada 2021-2025 și Strategiei de audit a CCRM pentru perioada 2022-2024.

Andrei Munteanu, membru al CCRM a prezentat, de asemenea, cele mai importante aspecte ale organizării procesului de planificare a programului anual de audit, care prevede, între altele, la etapa incipientă de planificare, consultarea opiniei principalelor părți interesate, cu utilizarea diferitor instrumente, platforme și inițiative.

„Prin lansarea apelului către publicul larg, societatea civilă, privind eventualele propuneri de potențialele tematici de audit, CCRM tinde să identifice domeniile pasibile riscurilor, problemele sensibile pentru societate și părțile interesate”, a remarcat Munteanu.

Participanții au făcut schimb de opinii privind problemele și aspectele sensibile pentru societate, care pot fi în atenția Curții de Conturi în cadrul activității de audit public extern, cum ar fi aplicarea taxelor locale, demonopolizarea unor importante servicii din domeniul medicinii și gestionarea fondurilor asigurărilor obligatorii în medicină, eficiența utilizării sistemelor informaționale în sectorul public, achizițiile publice de mică valoare, problematica activității autorităților publice locale etc.

Menționăm că, Curtea de Conturi tinde să promoveze o conlucrare eficientă și activă cu părțile interesate, formatoare de opinie publică, cum ar fi organizațiile nonguvernamentale, pentru a spori impactul activității de audit și, în final, de a schimba spre bine viața cetățenilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#masă rotundă #tematică #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.