Aderarea Moldovei și Ucrainei la UE, decisă? Ar putea exista acorduri separate pentru cele două țări

Liderii UE au dezbătut la Bruxelles recomandarea oferită de Comisia Europeană privind acordarea statutului de țări candidate la aderarea pentru Republica Moldova și Ucraina. Conform unui proiect de decizie la care face referire euractiv.com, pentru cele două state vor exista acorduri separate.

Oficialii au discutat marți subiectul și au elaborat proiectul de concluzii. „Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în document, potrivit jurnaliștilor.

Șefii de stat din comunitatea europeană urmează să decidă condiționalitățile care se vor impune pentru acordarea statutului. Totodată, ar putea fi reafirmate recomandările oferite Georgiei de către Comisia Europeană, iar un raport al implementării lor este așteptat la sfârșitul anului.

După câteva zile de discuții interne ale liderilor UE, euractiv.com estimează ca 27 de state membre vor susține unanim acordarea statutului de țări candidate pentru Moldova și Ucraina pe 23 iunie, așa cum a recomandat și Comisia Europeană pe 17 iunie. Atunci s-a sugerat ca Georgia să nu primească statutul, iar guvernării de la Tbilisi i s-a transmis să consolideze reformele.

Amintim că Ucraina, Georgia și Republica Moldova au depus cererile de aderarea la UE după ce Putin a demarat invazia rusă în țara vecină. În context, Franța a propus crearea Comunității Politice Europene, care să aibă proceduri simplificate de integrare, iar Marea Britanie a propus o inițiativă similară, dorind să fie în fruntea eventualei organizații internaționale.

#aderarea la UE #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.