Aderarea Moldovei și Ucrainei la UE, decisă? Ar putea exista acorduri separate pentru cele două țări

Liderii UE au dezbătut la Bruxelles recomandarea oferită de Comisia Europeană privind acordarea statutului de țări candidate la aderarea pentru Republica Moldova și Ucraina. Conform unui proiect de decizie la care face referire euractiv.com, pentru cele două state vor exista acorduri separate.

Oficialii au discutat marți subiectul și au elaborat proiectul de concluzii. „Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în document, potrivit jurnaliștilor.

Șefii de stat din comunitatea europeană urmează să decidă condiționalitățile care se vor impune pentru acordarea statutului. Totodată, ar putea fi reafirmate recomandările oferite Georgiei de către Comisia Europeană, iar un raport al implementării lor este așteptat la sfârșitul anului.

După câteva zile de discuții interne ale liderilor UE, euractiv.com estimează ca 27 de state membre vor susține unanim acordarea statutului de țări candidate pentru Moldova și Ucraina pe 23 iunie, așa cum a recomandat și Comisia Europeană pe 17 iunie. Atunci s-a sugerat ca Georgia să nu primească statutul, iar guvernării de la Tbilisi i s-a transmis să consolideze reformele.

Amintim că Ucraina, Georgia și Republica Moldova au depus cererile de aderarea la UE după ce Putin a demarat invazia rusă în țara vecină. În context, Franța a propus crearea Comunității Politice Europene, care să aibă proceduri simplificate de integrare, iar Marea Britanie a propus o inițiativă similară, dorind să fie în fruntea eventualei organizații internaționale.

#aderarea la UE #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.