Amenințare uriașă pentru Europa: Să se pregătească pentru o tăiere integrala a gazelor ruseşti în această iarnă

Agenţia Internaţională pentru Energie a avertizat că Europa trebuie să se pregătească imediat pentru întreruperea completă a exporturilor de gaze ruseşti în această iarnă, îndemnând guvernele să ia măsuri pentru a reduce cererea şi a menţine deschise centralele nucleare vechi, a raportat Financial Times.

Fatih Birol, şeful AIE, a declarat că decizia din ultima săptămână a Rusiei de a reduce livrările de gaz către ţările europene ar putea fi un precursor al unor noi reduceri, deoarece Moscova încearcă să câştige „un avantaj cheie” în contextul războiului cu Ucraina.

„Europa ar trebui să fie pregătită în cazul în care gazul rusesc este oprit complet”, a spus Birol pentru Financial Times.

„Cu cât ne apropiem de iarnă, cu atât înţelegem mai bine intenţiile Rusiei”, a spus el. „Cred că reducerile sunt orientate spre evitarea umplerii depozitelor din Europa şi creşterea influenţei Rusiei în lunile de iarnă.”

AIE, care este finanţată în principal de membri ai OCDE, a fost anul trecut unul dintre primele organisme oficiale care a acuzat în mod public Rusia că a manipulat livrările de gaz către Europa în contextul invaziei Ucrainei.

Birol a declarat că măsurile de urgenţă pe care ţările europene le-au luat săptămâna aceasta pentru a reduce cererea de gaze, cum ar fi exploatarea vechilor centrale electrice pe cărbune, sunt justificate de amploarea crizei, în ciuda preocupărilor legate de creşterea emisiilor de carbon.

Creşterea exploatării cărbunelui va fi „temporară” şi va contribui la menţinerea rezervelor de gaz pentru încălzire în timpul iernii, a spus Birol. Orice emisii suplimentare de CO₂ provenite din arderea cărbunelui vor fi compensate de o accelerare a planurilor Europei de a reduce dependenţa de combustibilii fosili importaţi şi de a creşte producţia de energie din surse regenerabile.

Europa şi-a redus dependenţa de gazul rusesc la aproximativ 20% din totalul livrărilor în contextul crizei din Ucraina, de la nivelul anterior de aproximativ 40%, potrivit companiei de consultanţă ICIS. Cu toate acetea, blocul a început să folosească alte opţiuni pentru diversificarea aprovizionărilor, cum ar fi mărfurile maritime de GNL.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #export #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.