Putin turbă de furie. Moldovenii i-au trântit ușa în nas

Propaganda Kremlinului nu mai ajunge la moldoveni, din cauza legislației adoptate de Chișinău, iar Vladimir Putin este furios. Ministrul său de externe, Serghei Lavrov, a ieșit public cu o declarație foarte agresivă la adresa autorităților din fosta republică sovietică, aflată anterior zeci de ani sub ocupația Moscovei.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat în cadrul unui interviu pentru televiziunea din Belarus că autoritățile moldovenești se plasează pe poziții anti-ruse și vor să anuleze spritul rus existent.

Șeful diplomației ruse și-a exprimat regretul pentru interdicția difuzării programelor informative și analitice din Federația Rusă.

Serghei Lavrov a făcut referi și la Ucraina remarcând că autoritățile de la Kiev, în încercarea lor de a își consolida suveranitatea au desființat „tot ce este rusesc acolo”.

Republica Moldova, comparată cu Ucraina

“Din nefericire, autoritățile de la Chișinău încearcă să ia exemplul Kievului și se încearcă a întreprinde o anulare aspritului rusesc existent. Președintele moldovean a semnat o lege prin care se spune că nu vor mai fi știri din Rusia în Moldova. Este trist,” a declarat diplomatul rus.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat, la data de 19 iunie, Legea securității informaționale, care prevede interzicerea știrilor și emisiunilor analitice din Federația Rusă, inclusiv după expirarea stării de urgenţă instituite în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Lavrov, nemulțumit că propaganda lui Putin nu mai ajunge la moldoveni

Șefa Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, Liliana Vițu, a afirmat că legea va sancționa propaganda mult mai dur. Astfel, prin această legeeste instituită noțiunea de dezinformare și se instituie un nou prag de sancțiuni pentru cei care nu produc conținut local.

„Consiliul Audiovizualului obține prerogativa de a suspenda dreptul la publicitate. În cazul dezinformării va exista dreptul de a suspenda licența până la 7 zile, iar acest lucru se poate întâmpla și în perioada electorală, perioadă foarte importantă, când asistăm la o abundență de dezinformare”, a precizat Vițu.

Potrivit legii promulgate de instituția prezidențială, 50% din conținutul străin difuzat de posturile TV vor reveni țărilor UE, SUA și statelor care au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră.

Opoziția parlamentară, Partidul Socialiștilor și Partidul Șor, au considerat că prevederile conținute de această lege „instituie cenzura”.

#Moscova #Moldova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele europene se pregătesc pentru o diminuare semnificativă a contribuției militare a Statelor Unite în cadrul NATO în cazul unei crize sau al unui conflict pe continent, relatează Bloomberg, citând surse familiarizate cu discuțiile din interiorul alianței.

Potrivit informațiilor publicate, oficialii americani au prezentat în cadrul reuniunilor politice și militare ale NATO planuri care prevăd reducerea participării SUA la așa-numitul „NATO Force Model” – mecanismul care stabilește forțele, echipamentele și personalul ce pot fi mobilizate rapid pentru apărarea Europei.

Un oficial militar occidental de rang înalt a declarat că reducerea ar putea afecta în special capabilitățile pe care statele europene nu le pot înlocui cu ușurință.

Conform sursei citate, Statele Unite ar urma să reducă cu aproximativ 30% numărul bombardierelor strategice disponibile pentru apărarea Europei. În același timp, contribuția americană în domeniul dronelor de recunoaștere și atac ar putea fi redusă cu 75% până la 100%, iar prezența navală ar putea scădea cu aproximativ 50%.

Totodată, numărul avioanelor de luptă puse la dispoziția NATO de către Statele Unite ar urma să fie redus cu circa o treime, potrivit unor informații publicate și de The New York Times.

Sursele Bloomberg susțin că statele europene analizează deja impactul acestor schimbări asupra capacităților de apărare ale continentului și posibilitatea de a compensa eventualele retrageri prin creșterea investițiilor în propriile armate.

Informațiile apar într-un context în care mai multe state europene și-au majorat bugetele de apărare în ultimii ani, pe fondul războiului din Ucraina și al preocupărilor legate de securitatea regională.

Deocamdată, NATO și autoritățile americane nu au anunțat oficial modificări ale structurii de forțe a alianței, însă discuțiile privind redistribuirea resurselor militare americane au devenit tot mai intense în cadrul organizației.