Rusia ar putea să „ne taie gazul” când avem cea mai mare nevoie de el. UE se așteaptă la o „întrerupere gravă”

Comisarul pentru Energie al Uniunii Europene, Kadri Simson, a declarat luni, 28 iunie, că este probabilă o ”întrerupere gravă” a aprovizionării cu gaze a Uniunii Europene din Rusia.

Ea a îndemnat ţările să îşi actualizeze planurile de urgenţă pentru şocurile de aprovizionare şi să folosească alţi combustibili acolo unde este posibil, pentru a păstra gazele, transmite Reuters.

”De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, ştim că este posibilă o perturbare foarte serioasă, iar acum pare probabilă. Am făcut o muncă foarte importantă pentru a fi pregătiţi pentru asta. Dar acum este momentul să o intensificăm”, a declarat Kadri Simson, după o întâlnire a miniştrilor Energiei.

Comisia Europeană va prezenta luna viitoare un plan pentru ca ţările UE să îşi coordoneze pregătirile pentru noi şocuri de gaze, deoarece Rusia a tăiat sau redus deja livrările pentru 12 din cele 27 de state membre ale blocului.

Planul UE va identifica măsuri pentru reducerea cererii de gaze şi va identifica sectoarele critice în care reducerea cererii de gaze ar putea perturba lanţurile de aprovizionare, a spus Simson.

Luni mai devreme, ea a spus că cetăţenii, care sunt clasificaţi drept ”consumatori protejaţi” de gaze în conformitate cu normele UE, vor fi protejaţi de orice restricţii privind utilizarea gazului.

Simson a spus că cele mai recente reduceri ale livrărilor de gaze ale Moscovei către Europa au fost menite să destabilizeze piaţa energetică a Europei, să umfle preţurile energiei deja în creştere şi să împiedice ţările să umple depozitele de gaze înainte de sezonul de încălzire de iarnă.

Rusia a negat că reducerile sunt premeditate şi a atribuit scăderea bruscă a livrărilor prin conducta Nord Stream 1 din această lună pe seama problemelor cu echipamentele.
Ţările UE sunt în mare parte responsabile pentru propriile politici energetice, iar Simson a îndemnat guvernele naţionale să acţioneze acum pentru a reduce consumul de gaze – inclusiv prin utilizarea de mai puţină energie – pentru a se asigura că depozitele sunt suficient de pline pentru a suporta orice şocuri suplimentare de aprovizionare în iarna viitoare.

Stocurile combinate de gaze ale ţărilor UE sunt pline în proporţie de aproape 57%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe. Cu toate acestea, nivelurile de umplere variază de la o ţară la alta, depozitele din Germania fiind umplute în proporţie de 57%, faţă de 97% în Polonia şi 39% în Ungaria.

#gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.