Andreas Dapp: Cu ajutorul GIZ, am creat până acum 40 de locuri de muncă la Comrat

28 Iun. 2022, 11:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
28 Iun. 2022, 11:44 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Compania germană Beurer GmbH, producător de produse medicale specializate în prevenire și diagnosticare, a deschis o unitate de producție la Comrat, Găgăuzia. Entitatea reprezintă un exemplu de implementare cu succes, cu ajutorul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), a unui proiect de investiții în Republica Moldova.

„Suntem încă în procesul de accelerare și formare a primului pas. În prezent încheiem extinderea clădirii de producție, apoi vom aduce mai multe produse în Moldova”, spune Andreas Dapp, directorul de achiziții și producție al companiei, precizând că activitatea noii unități de producție a început în martie 2022.

Potrivit acestuia, intrarea pe piață a companiei germane (sub numele „Beurer MDL”) a creat 40 de locuri de muncă la Comrat.

„Oferim locuri de muncă sigure și securizate într-un mediu de lucru confortabil cu un salariu competitiv. Extindem acum spațiul de producție actual cu aproape 600 m2 suplimentari. Acolo vom crește până la sfârșitul anului viitor până la 80 de angajați. Pașii următori sunt în prezent în curs de evaluare, dar Moldova este o locație strategică pentru creșterea noastră continuă”, afirmă Andreas Dapp.

„GIZ ne-a ajutat mult în analiza pieței și în soluționarea tuturor problemelor”

Actualmente, cu sprijinul GIZ, compania reușește să-și dezvolte afacerea în Zona Economică Liberă „Valkaneș”, subzona Comrat.

„Îi cunoșteam încă din prima mea ședere în Moldova, cu Coroplast. Am fost foarte des în contact. Și după ce am convenit pe intern să analizăm opțiunea Moldova, am contactat GIZ și mi-au organizat întreaga agendă a călătoriei, inclusiv întâlnirile necesare cu autoritățile, alte companii din Moldova. Ne-au sprijinit cu pregătirea tuturor datelor necesare și au organizat a doua călătorie împreună cu CEO-ul nostru la începutul lunii decembrie. Ne-au susținut și în timpul înregistrării și sunt aici și în caz de dificultăți sau provocări.

Am luat decizia la începutul lunii decembrie 2021 și am început producția pe 21 martie. Este un succes în ceea ce privește calitatea și eficiența

Am fost aproape doi ani și jumătate în Moldova, pentru a înființa această fabrică.(…) Este o țară competitivă și nu prea departe. Dar, pe lângă competitivitate, punctul principal era că eram familiarizat cu țara și noile procese.

De asemenea, am fost foarte norocoși să găsim un manager de fabrică foarte capabil și, totodată, sprijinul din partea Invest in Moldova/Gagauzia și a autorităților relevante a fost unul bun. Desigur, și GIZ se apropia de noi în mod regulat.

În prezent, nu există niciun plan de a merge în altă parte decât în Moldova. Suntem foarte fericiți la Comrat și vrem să creștem acolo”, relatează Andreas Dapp.

Peste 25 de proiecte investiționale, atrase de „Invest Moldova” cu sprijinul GIZ

Un alt exemplu de implementare a proiectelor investiționale în Republica Moldova este colaborarea dintre Agenția de Investiții „Invest Moldova” (MIA) și GIZ. Igor Ștefăneț, șeful Direcției Atragere și Protejare Investiții al MIA, relatează că în ultimii 3 ani, instituția a reușit să atragă peste 140 milioane de euro și să creeze peste 15.000 locuri de muncă, inclusiv datorită colaborării cu GIZ pentru fiecare sector economic.

„Noi am reușit să participăm, cu suportul GIZ, la cele mai importante expoziții internaționale dedicate atragerii investițiilor și promovării Republicii Moldova.

Proiectul MEPA a GIZ de acordare a asistenței în vederea atragerii investițiilor străine directe durează de 8 ani. La MIA sunt de peste 3 ani. Din practică, pot să vă spun că pe parcursul lor am avut o colaborare minunată, atât la nivel profesional, cât și personal. Plus, am reușit să atragem împreună peste 25 de proiecte investiționale în Republica Moldova.

Procesul de atragerea investițiilor este unul complex și implică multe etape, începând cu analiza sectoarelor și a zonelor economice, companiilor multinaționale, până la promovarea ofertei investiționale, facilitarea și organizarea vizitelor de studiu, dar și asistare pe toată durata de începere a unei afaceri și gestionarea ei în Moldova.

Pe toate aceste componente, noi am colaborat și am creat instrumente cu suportul GIZ pentru fiecare sector economic. Mă refer aici la studii de piață, analiza sectoarelor economice, profil investițional. Pe fiecare sector economic strategic al țării, având aceste instrumente la bază, cu cifre reale despre sector, cu date despre forța de muncă și costul ei, cu date despre facilități și zone economice libere, noi am reușit să participăm, cu suportul GIZ, la cele mai importante expoziții internaționale dedicate atragerii investițiilor și promovării Republicii Moldova ca destinație investițională atractivă”, declară Ștefaneț.

„Cel mai important de menționat este promovarea R. Moldova ca destinație investițională pe cât mai multe piețe”

Acțiunile dedicate atragerii investițiilor străine, în colaborare cu cei de la GIZ, generează un interes de la 130 de companii pe an. Dintre ele, aproximativ jumătate ne vizitează țara și sunt dispuse să investească aproximativ un miliard de euro.

„Cel mai important de menționat este promovarea Republicii Moldova ca destinație investițională pe cât mai multe piețe, ceea ce genera o vizibilitate nemaiîntâlnită în istoria țării noastre, fapt ce ne ajută să atragem potențiali investitori de la an la an.

Sunt milioane de euro atrase ca investiții. Sunt sute de mii de euro asistență directă către Agenție, sunt mii de locuri de muncă create, dar ce aș vrea sa menționez este și impactul personal al colegilor de la GIZ. Implicarea lor zilnică în procesul de promovare și atragere, dar și cel mai important: transferul de experiență și abilități pe care atestăm zilnic de la colegi. Sunt multe lucruri pe care le-am învățat și le-am preluat, pe care le implementăm zilnic și vor merge cu generațiile următoare de funcționari ce vor ocupa această funcție prestigioasă de promovarea și atragerea investițiilor străine”, a relatat Igor Ștefăneț.

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.