Jocuri de culise la licitația de la Termoelectrica. Implicată în scandalul energetic, HORUS desemnată câștigătoare

28 Iun. 2022, 16:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Iun. 2022, 16:52 // Actual //  bani.md

Compania HORUS a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru reabilitarea blocului energetic 3, CET 2. Asta după ce anterior aceasta a fost implicată în scandalul energetic, deoarece o avea parteneră pe compania din Federația Rusă Silovîe Mașini care este implicată în finanțarea războiului din Ucraina.

Ștefan Gligor liderul Partidului Schimbării susține că pe 22 iunie 2022 a fost anunțată decizia cu privire la anularea licitației prin care urmau să fie contractate lucrări de reparație a blocului energetic 3, CET 2, beneficiar „Termoelectrica” S.A. la licitație au participat trei companii. Este vorba de:

  1. „TURBOENERGY POWER” SRL – 5 953 163 MDL;
  2. ”HORUS” SRL – 6 800 000 MDL;
  3. „ХАРЬКОВЭНЕРГОРЕМОНТ-ХОЛДИНГ” – 8 124 507 MDL

Ulterior, potrivit lui Gligor, grupul de lucru a decis anularea procedurii de achiziţie pe motiv că ofertele depuse de toţi participanţii la procedura de achiziție sunt neconforme, însă fără a indica motivele și temeiurile legale de anulare a licitației.

S-a purces la negocierile directe. Astfel, în cadrul desfăşurării ”procedurii de negociere”, au depus oferta 2 participanţi:

  1. ,,HORUS” S.R.L. – cu valoarea ofertei de 5 389 129, 02 lei fără TVA și
  2. SC „TURBOENERGY POWER” SRL – cu valoarea ofertei de 5 640 343, 40 lei fără TVA.

„Astfel, pentru a treia oară, după anularea unei licitații organizate și desfășurate legal, printr-o modalitate extrem de dubioasă și anume negocieri directe, pe 27 iunie curent, ”HORUS” SRL a fost declarată drept companie câștigătoare și urmează să efectueze lucrări de reparație la blocul nr. 3. În concluzie, este clar că în domeniul achizițiilor publice în domeniul energetic nu s-au schimbat prea multe, iar traficul de influență este o normă”, a punctat Gligor.

La începutul lunii aprilie, Guvernul a adoptat o „decizie politică”, anulând o licitație de modernizare a Termoelectrica, în valoare totală de 13,27 milioane euro, organizată împreună cu reprezentanța Băncii Mondiale. Proiectul inițial prevedea modernizarea turbinei nr. 2 prin creșterea capacităților de producere a energiei electrice și termice. De asemenea, includea reparații la blocul nr. 3, inclusiv la turbină, generator, cazan de abur, plus alte lucrări auziliare. Doar o mică poarte din lucrările inițiale de modenizare sunt incluse în licitația demarată de Termoelectrica.

Licitația a fost anulată din motiv că HORUS care o are parteneră pe Silovîe Mașinî este controlată de milardarul rus Alexei Mordașov, bun prieten al președintelui Vladimir Putin.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.