Dosarul portului Giurgiulești: Procurorii anunță despre aplicarea unui sechestru în valoare de peste 150.000.000 lei

Procurorii anunță despre aplicarea unui sechestru în valoare de peste 150.000.000 lei. Mai exact, cauza penală datează din 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol.

„Cauza penală ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului. Drept rezultat al investigațiilor, în iunie 2022, o persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS, persoană care pe parcursul urmăririi penale se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii”.

Sechestrul aplicat are ca scop prevenirea înstrăinării bunurilor și asigurarea reparării prejudiciului cauzat. Acțiunile de urmărire penală continuă, în vederea investigării întregului spectru infracțional vizat de dosarul penal, cu ulterioara informare a publicului despre rezultatele obținute.

Acesta nu este unicul dosar penal.

Potrivit unei investigații Reporter, Procurorii din Republica Moldova investighează potențiale fraude în care sunt implicați cei mai importanți finanțatori de dezvoltare din Europa în legătură cu o dispută juridică în jurul singurului port al țării.

Conflictul a apărut atunci când Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu sediul în Londra, a preluat Portul Internațional Giurgiulești în mai 2021, de la Thomas Moser, un fost bancher BERD care era administratorul portului și odată devenind proprietarul acestuia, a fost implicat într-o dispută juridică cu proprietarul inițial din Azerbaijan Rafig Aliyev.

Aliyev, prin intermediul companiei sale Bemol, care este un important operator de stații PECO din Moldova, se judecă cu BERD în instanțele civile din Moldova. El a făcut, de asemenea, acuzații penale pentru infracțiunile de fals împotriva avocaților și altor agenți ai băncii, precum și împotriva lui Moser, acuzândul de delapidare. Conform dezvăluirilor Reporter ambele cazuri sunt investigate activ de procurorii din Moldova.

„Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale efectuează cercetări penale” în două anchete separate legate de plângerile din partea companiei Bemol cu privire la port, a declarat purtătorul de cuvânt al instituției pentru Reporter într-o scrisoare din 7 iunie 2022. Prima anchetă se referă la un presupus caz de delapidare și formare a unui grup infracțional organizat care datează din 2020 și a doua anchetă din 2021 de presupusă falsificare care implică două sau mai multe persoane, arată scrisoarea și alte acte juridice obținute în diferite intervale de timp de către Reporter.

Un executor judecătoresc și un notar public care acționează pentru BERD au fost numiți ca potențiali autori ai falsului într-o scrisoare a procurorilor datată din iulie 2021 și văzută de Reporter, însă, deoarece nu au fost aduse acuzații oficiale, Reporter nu dezvăluie numele celor doi. În presa locală și în actele judiciare, Moser a fost deja acuzat public de delapidare, însă acesta nu a fost acuzat oficial și a comunicat Reporter că este nevinovat.

#port #sechestru #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.