Mai repede decât viteza luminii! Se poate. Reparația linei ferate Giurgiulești

Lucrările de reparaţii la linia de cale ferată cu ecartament larg din Portul Galaţi, care este nefuncţională de 22 de ani şi care va facilita traficul de mărfuri la graniţa cu Republica Moldova, sunt terminate în proporţie de 80%. Oficiali din cadrul CFR anunţă că efectivele care lucrează la reabilitarea tronsonului, în regie proprie, au fost crescute de la 70 la 100 de persoane.

În Portul Galaţi, feroviarii continuă lucrările de reparaţii, în regie proprie, pentru redeschiderea liniei de cale ferată 706 J Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port Docuri – Siloz, în lungime totală de 4,7 kilometri, dintre care 3,58 kilometri linie cu ecartament larg.

„În ultimii 22 de ani, pe linia de cale ferată 706 J Cale Largă – Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port Docuri – Siloz nu a mai circulat niciun tren de marfă dinspre sau înspre Republica Moldova. Volumul traficului de mărfuri, prin punctul feroviar de frontieră din Portul Galaţi, a intrat pe un trend descendent încă din perioada 1990-2000, când pe această linie au mai circulat, doar ocazional, trenuri de marfă dinspre/către Republica Moldova sau Ucraina. Redeschiderea acestei linii, în lungime totală de 4,7 kilometri, va avea un impact economic important, atât prin creşterea traficului de marfă pe teritoriul României, dar şi a volumului de cereale, care vor intra direct în Portul Galaţi, pe la graniţa cu Republica Moldova”, anunţă, joi, CFR Infrastructură.

Lucrările din Portul Galaţi sunt executate de Sucursala Regională de Căi Ferate Galaţi, în regie proprie, pe două şantiere: linia de cale ferată Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port Docuri (3,58 kilometri) – ecartament larg şi linia CF Galaţi Mărfuri – Port Docuri – Siloz (1,16 kilometri) – ecartament normal.

„Începând cu data de 20 (iunie – n.r.) am avut, în medie, 70 de oameni pe lucrare, iar în această dată pentru grăbirea execuţiei acestei lucrări suntem cu un efectiv de 100 de persoane. La acest moment, noi am reparat în proporţie de 80% această linie de cale ferată. Se execută lucrări de înlocuire traverse, înlocuire materiale mărunt de prindere. De asemenea, mai avem dispersate încă două echipe de lucru care desfăşoară buraj tehnologic şi într-un alt punct de lucru înlocuire traverse material mărunt şi burajul tehnologic specific”, a declarat, joi, Viorica Grecu, şef Divizie Tehnică în cadrul CFR.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu spunea, miercuri, într-o postare pe Facebook, că reparaţiile la linia de cale ferată cu ecartament larg din Portul Galaţi sunt în plină desfăşurare, iar redeschiderea acestei linii de cale ferată va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucrainia, via Republica Moldova, în Portul Galaţi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#linia ferată #Galați #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM