Ministrul Finanțelor a explicat de ce inflația îi sufocă pe moldoveni. Mănâncă mai mult decât europenii

Inflația în ultimii zece ani a fost de 5-6% în UE, asta în timp ce Republica Moldova a cunoscut cele mai mari scumpiri în primul trimestru al anului 2022 – 27%.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi la audierile în Parlament a declarat scumpirile din Republica Moldova au fost influențate de produsele alimentare, care au o pondere de 36,3% din coșul de consum, în timp ce în UE este de 10-15%

„Creșterea prețurilor la produsele alimentare a determinat și majorarea mai rapidă a inflației față de alte țări. Totodată, inflația a fost determinată și de cererea internă, dar și de război deoarece 26% din importuri sunt din Ucraina, Rusia și Belarus. S-au creat presiuni pe stocuri. În prezent, scumpirile includ și majorările care nu au fost făcute anterior a tarifelor la întreținere”, a punctat Budianschi.

Potrivit ministrului Finanțelor, autoritățile au instrumente limitate pentru a ține în frâu inflația. Este vorba de politica monetară și cea fiscală.

„Autoritățile au intervenit pentru a ajuta populația afectată de scumpiri. Este vorba de compensarea tarifelor la gaze energia termică. Costul total 2,3 miliarde de lei, majorarea ajutorului pe timp de iarnă – 301 mil. de lei, indexarea prestațiilor sociale – 4,3 miliarde de lei, majorarea alocației lunare – 43 mil. de lei și alocațiile pentru șomajul tehnic – 17 mil. de lei”, a conchis ministrul Finanțelor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Budinaschi #buget #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat