Putin dă o lovitură puternică Marii Britanii și Japoniei: Kremlinul ar putea pune mâna pe 5 miliarde de dolari

Vladimir Putin contraatacă Occidentul și încearcă să mai cârpească economia Rusiei lovită puternic de sancțiunile țărilor vestice. Astfel, liderul de la Kremlin a semnat un decret prin care transferă drepturile asupra proiectului de gaze naturale Sakhalin-2 din Orientul Îndepărtat la o companie nouă locală, lovind în firmele Shell din Marea Britanie și Mitsubishi Corp și Mitsui & Co din Japonia, care pot pierde peste 5 miliarde de dolari investiți în acest proiect.

Shell ar putea fi obligată să abandoneze o investiție de 3,4 miliarde de lire sterline (4,1 miliarde de dolari) în proiectul Sakhalin-2 de gaze naturale din Rusia, după ce Putin a amenințat că va confisca drepturile asupra acestei facilități, potrivit The Guardian.
Kremlinul înființează o nouă firmă proprie pentru a deține proiectul de gaze Sakhalin-2 din Orientul Îndepărtat din Rusia, invitând investitorii să se înscrie în holding în termen de o lună sau să renunțe la participația anterioară, pierzându-și banii.

Până acum, proiectul era deținut de compania rusă Gazprom cu un procent de 50%, gigantul petrolier britanic Shell – 27,5% și firmele japoneze Mitsui – 12,5% și Mitsubishi – 10%.

Miza pentru Shell este una uriașă, ea fiind evaluată la valoarea de 3,4 miliarde de lire sterline (4,1 miliarde de dolari), iar directorul executiv al companiei a declarat săptămâna asta că face progrese în vederea găsirii unui partener interesat să cumpere participația sa la proiectul de gaze din Rusia.

După unele surse, de cele 27,5% procente ale lui Shell erau interesate mai multe firme din China, dar Moscova va avea ultimul cuvânt cu privire la cine va avea voie să intre în noua companie înființată de Vladimir Putin.

Și Japonia este stupefiată de anunțul făcut de Kremlin, deoarece companiile din Japonia aveau contracte de cumpărare gaze pe 10 ani cu Sakhalin Energy. Acum, dacă firmele din Japoinia, Mitsui și Mitsubihi vor fi eliminate din proiect, pierderile lor vor fi uriașe.

Mitsui a anulat active nete de 594,9 milioane de dolari, inclusiv GNL de la Sakhalin-2 și pierderi din depreciere de alte aproximativ 150 de milioane de dolari în anul fiscal 2022. Mitsubishi a anulat de asemenea active de 370 de milioane de dolari, conform Nikkei Asia.

Aproximativ 6 până la 10 milioane de tone de gaz natural lichefiat, care erau produse în proiectul Sakhalin-2, mergeau în Japonia.

#conductă #active #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.