Putin dă o lovitură puternică Marii Britanii și Japoniei: Kremlinul ar putea pune mâna pe 5 miliarde de dolari

Vladimir Putin contraatacă Occidentul și încearcă să mai cârpească economia Rusiei lovită puternic de sancțiunile țărilor vestice. Astfel, liderul de la Kremlin a semnat un decret prin care transferă drepturile asupra proiectului de gaze naturale Sakhalin-2 din Orientul Îndepărtat la o companie nouă locală, lovind în firmele Shell din Marea Britanie și Mitsubishi Corp și Mitsui & Co din Japonia, care pot pierde peste 5 miliarde de dolari investiți în acest proiect.

Shell ar putea fi obligată să abandoneze o investiție de 3,4 miliarde de lire sterline (4,1 miliarde de dolari) în proiectul Sakhalin-2 de gaze naturale din Rusia, după ce Putin a amenințat că va confisca drepturile asupra acestei facilități, potrivit The Guardian.
Kremlinul înființează o nouă firmă proprie pentru a deține proiectul de gaze Sakhalin-2 din Orientul Îndepărtat din Rusia, invitând investitorii să se înscrie în holding în termen de o lună sau să renunțe la participația anterioară, pierzându-și banii.

Până acum, proiectul era deținut de compania rusă Gazprom cu un procent de 50%, gigantul petrolier britanic Shell – 27,5% și firmele japoneze Mitsui – 12,5% și Mitsubishi – 10%.

Miza pentru Shell este una uriașă, ea fiind evaluată la valoarea de 3,4 miliarde de lire sterline (4,1 miliarde de dolari), iar directorul executiv al companiei a declarat săptămâna asta că face progrese în vederea găsirii unui partener interesat să cumpere participația sa la proiectul de gaze din Rusia.

După unele surse, de cele 27,5% procente ale lui Shell erau interesate mai multe firme din China, dar Moscova va avea ultimul cuvânt cu privire la cine va avea voie să intre în noua companie înființată de Vladimir Putin.

Și Japonia este stupefiată de anunțul făcut de Kremlin, deoarece companiile din Japonia aveau contracte de cumpărare gaze pe 10 ani cu Sakhalin Energy. Acum, dacă firmele din Japoinia, Mitsui și Mitsubihi vor fi eliminate din proiect, pierderile lor vor fi uriașe.

Mitsui a anulat active nete de 594,9 milioane de dolari, inclusiv GNL de la Sakhalin-2 și pierderi din depreciere de alte aproximativ 150 de milioane de dolari în anul fiscal 2022. Mitsubishi a anulat de asemenea active de 370 de milioane de dolari, conform Nikkei Asia.

Aproximativ 6 până la 10 milioane de tone de gaz natural lichefiat, care erau produse în proiectul Sakhalin-2, mergeau în Japonia.

#conductă #active #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.