Scandal! Sediile universităților care vor fi închise, vor fi scoase la vânzare

Ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală, a declarat astăzi, într-o conferință de presă că, după reorganizarea universităților, sediile care nu vor fi utilizate, ar putea fi vândute, iar banii cheltuiți exclusiv în domeniul educațional. ”Se va face o analiză, iar sediile universităților care nu vor fi utilizate, ar putea fi vândute de către stat, iar banii să fie utilizați în domeniul educației”, a declarat Topală.

Din numarul total de 16 universități publice din Republica Moldova, vor rămâne să activeze 11 universități publice, a anunțat aministrul Educației, Anatolie Topală.

Potrivit oficialului moldovean vor fi lichidate în total 24 de instituții universitare. Topală a explicat că salariile cadrelor didactice care vor rămâne să activeze în sistemul universitar va crește: ”Ministerul Educației și Cercetării va acorda mulți bani universităților, iar acest lucru va permite majorarea salariilor”.

Ministrul a motivat închiderea a 24 de instituții universitare afirmân că există un studiu din anul 2015 care arată necesitatea intervenției, numărul mare de universități nu este acoperit de un număr la fel de mare de studenți.”Este un studiu din 2015, care prevedea o astfel de intervenție.

Situația cercetătorilor în acest moment este una dificilă, ei sunt angajați pe o perioadă determinată de timp și nu au stabilitate în angajare. Intervenția aceasta este necesară pentru a asigura stabilitatea lor și condițiile de cercetare. Universitățile vor fi bine poziționate și asta va ajuta la atragerea de fondurilor pentru procesul de cercetare. Această reformă presupune deschiderea unor noi specialități”, menționează Topală.

În același timp, tot astăzi, membrii Academiei de Știință s-au convocat în ședință extraordinară pentru a discuta inițiativa Ministerului Educației și Cercetării referitor la reforma domeniului învățământului superior. Majoritatea dintre aceștia consideră că reducerea unui număr atât de mare de universități ar avea doar scop economic, reducerea cadrelor didactice și vânzarea clădirilor universităților reorganizate.

Mai multe colective universitare au adresat scrisori deschise autorităților moldovene prin care cer stoparea procesului de absorție.

Ministerul moldovean al Educației și Cercetări a anunțat, la 27 iunie, reducerea numărului de universității din Republica Moldova afirmând că este „cel mai important proces de modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din Republica Moldova din ultimii ani”.

#sedii #reforma #universitati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.