Cât a costat bugetul Rusiei ”aventura” din Insula Șerpilor. Evaluarea făcută de revista Forbes

02 Iul. 2022, 05:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iul. 2022, 05:22 // Actual //  bani.md

În primele zile ale lunii mai, luptele pentru Insula Șerpilor s-au intensificat, însă punctul de cotitură a venit după ce Forțele Armate ale Ucrainei au primit rachete antinavă Harpoon, artilerie și sisteme de rachete HIMARS.

La 30 iunie, invadatorii ruși au fugit în grabă de pe insula, aflată la doar 45 km de România. În cadrele surprinse din satelit era vizibil fumul de la arderea echipamentului militar.

Ministerul Apărării al Federației Ruse susține că ocuparea insulei nu mai este o miză, în plus, din cauza bombardamentelor constante, era prea scump să păstreze insula.

Astfel, au decis să „elibereze” insula ca „gest de bunăvoință”.

Potrivit revistei Forbes, plecareal armatei ruse din Insula Șerpilor a costat bugetul rus aproape un miliard de dolari . Cea mai mare pierdere, desigur, a fost crucișătorul de rachete Moskva, în valoare de 750 de milioane de dolari.

În plus, Forțele Armate ale Ucrainei au distrus cel puțin 8 sisteme antiaeriene de tip Tor, Panțîr și Strela cu o valoare totală de peste 100 de milioane de dolari și 4 ambarcațiuni de apă de diferite clase cu o valoare totală de aproximativ 50 de milioane de dolari.

De asemenea, apărătorii ucraineni au transformat în fier vechi trei sisteme antiaeriene de rachete și tunuri „Shell C1” ale ocupanților.

Potrivit unei evaluări generale, Forțele Armate ale Ucrainei au ”spart” echipament militar rusesc care valora 915 milioane de dolari. Cu toate acestea, suma poate fi mai mare, deoarece lista pierderilor poate să nu fie completă.

În timpul eliberării, Forțelor Armate ale Ucrainei au doborât unul dintre cele patru elicoptere rusești, care, probabil, ar fi trebuit să ajute la evacuarea invadatorilor. De asemenea, rușii au decis să-și distrugă echipament pentru ca acesta să nu ajungă la ucraineni.

07 Sept. 2026, 16:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
07 Sept. 2026, 16:33 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană pregătește măsuri mai dure împotriva închirierilor pe termen scurt, în încercarea de a reduce presiunea asupra pieței imobiliare și de a face locuințele mai accesibile. Platforme precum Airbnb și Booking ar putea fi vizate de noi restricții, iar autoritățile locale ar urma să primească mai multe instrumente pentru a limita acest tip de închiriere.

O lege în acest sens, denumită Legea privind locuințele accesibile, urmează să fie aprobată miercuri de Comisia Europeană. Inițiativa va permite identificarea zonelor care se confruntă cu o criză a locuințelor, iar autoritățile naționale, regionale și locale vor beneficia de sprijin juridic pentru a introduce măsuri menite să reducă deficitul de locuințe.

Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, susține că închirierile pe termen scurt nu reprezintă cauza principală a crizei locuințelor din Europa, însă contribuie la agravarea situației în anumite regiuni, în special în marile orașe și în destinațiile turistice.

La nivelul Uniunii Europene, închirierile pe termen scurt înregistrate oficial reprezintă aproximativ 1,2% din totalul locuințelor. În destinațiile turistice populare, însă, ponderea poate ajunge la 20% din fondul locativ.

Datele companiei de consultanță AirDNA arată că în 2025 existau aproximativ 60 000 de anunțuri active de închiriere pe termen scurt în Paris. În centrul orașului Porto, aceste locuințe reprezentau aproape 40% din fondul locativ disponibil, iar în unele cartiere din Madrid ponderea ajungea până la 56% din locuințele oferite pentru închiriere pe termen lung.

„Atunci când mii de locuințe sunt retrase de pe piața imobiliară într-un oraș deja supus unor presiuni, nu putem pretinde că acest lucru nu are niciun efect asupra accesibilității și disponibilității locuințelor”, a afirmat comisarul european.

Mai multe orașe europene au introdus deja restricții pentru închirierile pe termen scurt. Barcelona intenționează să elimine treptat aproximativ 10 000 de apartamente turistice autorizate până în 2028, în timp ce Amsterdam, Florența și Paris au introdus sisteme de autorizare, limite pentru chiriile turistice sau restricții privind apariția unor noi locuințe în regim de închiriere pe termen scurt.

Unele dintre aceste măsuri au ajuns însă în instanță. La Florența, proprietarii de locuințe și operatorii din turism au contestat restricțiile impuse de autorități.