Realitatea paralelă a lui Medvedev: „Dragostea furtunoasă dintre europeni și ucraineni se apropie de sfârșit”

Sub sancțiunile drastice ale Uniunii Europene și la o săptămână după ce Ucraina a primit statutul de țară candidată la UE, la Moscova continuă declarațiile rupte de realitate.
Propagandistul lui Putin, Dmitri Medvedev, a susținut că „dragostea furtunoasă” dintre europeni și ucraineni se apropie de sfârșit, iar în țările UE se instalează un sentiment de „ucrainofobie”.

Polonezii furioși și-au amintit de naționalismul lor frenetic. Le strigă la aproape patru milioane de ucraineni care s-au stabilit în țara lor că sunt în Polonia. Este clar. Ceea ce trebuia să fie dovedit. De la ucrainofilie la ucrainofobie este un pas. La urma urmei, sentimentele care se estompează nu pot fi aprinse din nou de nicio promisiune a unei viitoare căsătorii lungi și inegale (intrare mitică în UE)”, a spus el Medvedev, citat de TASS.

Recent, intr-un alt derapaj, Dmitri Medvedev a criticat pe Telegram dorința Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană acuzând că este împinsă de la spate de liderii de la București care doresc refacerea României Mari. Medvedev avertizează că Rusia nu va sta cu mâinile în sân deoarece în Transnistria trăiesc circa 220 de mii de cetățeni ai Rusiei.

Declarațiile lui Dmitri Medvedev referitoare la decizia istorică a Consiliului European privind acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE pentru Republica Moldova și Ucraina fac parte din retorica falsă a Kreminului, a reacționat Ministerul Afacerilor Externe de la București.

„Declarațiile lui Dmitri Medvedev, subsecvente deciziei istorice a Consiliului European din 23-24 iunie privind acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE pentru Republica Moldova și Ucraina, fac parte din retorica falsă, cu care ne-am obișnuit deja, a Kremlinului, propagată în Republica Moldova atât înainte, cât și după agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Reacția menționată indică, pe lângă un mare grad de frustrare, un lucru cert: decizia Consiliului European de a acorda statutul de stat candidat pentru Republica Moldova este o decizie corectă și reprezintă o realizare cu adevărat istorică, o reconfirmare a vocației și orientării europene ale Republicii Moldova și cetățenilor săi”, a transmis MAE.

#Medvedev #declaratii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.