UE îmblânzește piața volatilă a „vestului sălbatic”. Companiile crypto vor avea nevoie de licență și garanții

02 Iul. 2022, 19:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iul. 2022, 19:23 // Actual //  bani.md

Companiile din sectorul criptomonedelor vor avea nevoie de o licenţă şi de garanţii pentru clienţi pentru a emite şi a vinde monede digitale în UE, în conformitate cu noile reguli inovatoare convenite de blocul comunitar pentru a îmblânzi o piaţă volatilă, de „Vest Sălbatic”, scrie Reuters, citată de News.ro.

La nivel global, criptoactivele sunt în mare parte nereglementate, operatorii naţionali din UE fiind nevoiţi doar să efectueze controale pentru combaterea spălării banilor.

Reprezentanţii Parlamentului European şi ai statelor UE au încheiat joi seara un acord cu privire la legea pieţelor criptoactivelor (MiCA).

„Astăzi punem ordine în Vestul Sălbatic al criptoactivelor şi stabilim reguli clare pentru o piaţă armonizată”, a declarat Stefan Berger, un parlamentar german de centru-dreapta care a condus negocierile în numele parlamentului.

Bitcoin, cea mai valoroasă criptomonedă, a scăzut cu 70%

Acesta a mai spus că „scăderea recentă a valorii monedelor digitale ne arată cât de riscante şi speculative sunt acestea şi că este fundamental să acţionăm”.

Pieţele cripto au scăzut puternic în acest an, sub presiunea prăbuşirii monedei stabile terraUSD şi a blocării retragerilor şi transferurilor de către cel mai mare creditor cripto din SUA, Celsius Network.

Bitcoin, cea mai valoroasă criptomonedă, a scăzut cu aproximativ 70% de la recordul său din noiembrie, de 69.000 de dolari, trăgând în jos întreaga piaţă.

Ce prevede noua lege UE

Noua lege confirmă rolul UE în stabilirea standardelor pentru problemele digitale, au spus statele UE.

„Prin noile reguli, furnizorii de servicii de criptoactive vor trebui să respecte cerinţe stricte pentru a proteja portofelele consumatorilor şi să devină răspunzători în cazul în care pierd criptoactivele investitorilor”, au adăugat aceştia.

Acordul va avea nevoie de acordul oficial al Parlamentului European şi al statelor UE pentru a deveni lege, urmat de o perioadă de implementare.

Noua lege oferă emitenţilor de criptoactive şi furnizorilor de servicii conexe un „paşaport” pentru a servi clienţii din întreaga UE, dintr-o bază unică.

Deţinătorilor de monede stabile – un tip de criptomonede conceput pentru a menţine o valoare constantă – li se va oferi o creanţă în orice moment şi în mod gratuit de către emitent, toate monedele stabile fiind supravegheate de organul de supraveghere bancar al blocului, EBA.

Reacțiile din piață

Robert Kopitsch, secretarul general al grupului de lobby Blockchain pentru Europa, care include principalele platforme Binance şi Crypto.com, a declarat că regulile sunt „un sac amestecat”.

„Din cauza schimbărilor de ultimă oră, ne temem de asemenea că monedele stabile nu vor avea nicio modalitate de a fi profitabile”, a spus Kopitsch.

AFME, un organism din industria pieţelor financiare, a declarat că regulile vor aduce certitudine, vor reduce fragmentarea şi vor sprijini dezvoltarea unei pieţe robuste şi care funcţionează bine.

Este nevoie de mai multă claritate, totuşi, pentru a se asigura că deţinătorii criptoactivelor sunt traşi la răspundere în cazuri de neglijenţă sau abatere, şi nu pentru evenimente care nu pot fi controlate de custode, cum ar fi un atac de hacking din partea unui stat, a spus AFME.

Finance Watch, care promovează interesul public în finanţe, a declarat că regulile vor proteja consumatorii şi a salutat noul rol al EBA, după dificultăţile cu care se confruntă monedele stabile.

Ce se întâmplă cu NFT-urile

Multe state, inclusiv Irlanda, Lituania şi Grecia, s-au opus de mult timp includerii jetoanelor nefungibile (NFT), care sunt active digitale care reprezintă obiecte pornind de la artă la videoclipuri.

Însă, sub presiunea legislatorilor UE, compromisul la care s-a ajuns joi seara prevede că „NFT-urile vor fi excluse din domeniul de aplicare, cu excepţia cazului în care se încadrează în categoriile existente de criptoactive”.

Bruxelles-ul va evalua în termen de 18 luni dacă sunt necesare reguli independente pentru NFT.

SUA și UK, două centre cripto majore, nu au aprobat încă reguli similare

Autorităţile naţionale de reglementare vor fi responsabile pentru acordarea de licenţe pentru firmele cripto, dar vor trebui să ţină la curent ESMA, organismul de supraveghere a valorilor mobiliare din UE, despre operatorii mari.

ESMA va dezvolta standarde pentru ca firmele cripto să dezvăluie informaţii despre amprenta lor de mediu şi climatică.
Statele Unite şi Marea Britanie, două centre cripto majore, nu au aprobat încă reguli similare.

Compania din spatele principalei monede stabile USD Coin a numit regulile „o piatră de hotar semnificativă”.
„Deşi niciun corp cuprinzător de reguli nu este perfect… cu toate acestea oferă soluţii practice la probleme cu care alte jurisdicţii abia încep să se confrunte”, a spus firma americană Circle, pe blog.

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.