VIDEO Canicula și restricțiile de trafic sunt de vină! Serviciul Vamal explică de ce avem iar rând de TIR-uri la vamă

Rândurile de camioane la hotar, formate în weekend, se datorează caniculei, potrivit Serviciului Vamal. Responsabilii din cadrul autorității ne-au comunicat că șoferii de TIR preferă să pornească la drum dimineața, din cauza restricțiilor de circulație impuse în contextul temperaturilor ridicate.

Așadar, rândurile se formează în prima parte a zilei. Ulterior, se verifică actele și mărfurile, iar șoferii traversează punctele de control, până seara fiind fluidizat traficul.

„Suntem în perioada caniculară, când este restricționată circulația pe traseele naționale. În mare parte, șoferii pornesc la drum la 5-6 dimineața. Din acest considerent, dimineața sunt mai multe camioane. Pe parcursul zile sunt procesate și este permisă trecerea. Dacă vedeți informația pe care am plasat-o în aceeași zi, seara, nu era nici un mijloc de transport. Transportatorii aleg ora convenabilă și se apropie la postul vamal. Noi de fiecare dată sugerăm să acceseze pagina web sau să ne telefoneze la Centrul unic de apel, să se informeze care sunt posturi mai puțin aglomerate și să opteze pentru ele”, a declarat pentru Realitatea Serviciul Vamal.

Precizăm că luni, 4 iulie, autoritățile au anunțat că la Sculeni staționează circa 100 de camioane, iar șoferii erau îndemnați să opteze pentru Leușeni și Costești, unde se atestă trafic minim a vehiculelor de mare tonaj. Responsabilii punctau că actualmente punctul de control se află în proces de modernizare și renovare, iar capacitatea maximă de procesare este de până la 120 de vehicule zilnic.

În weekend, la adresa redacției Realitatea au parvenit imagini de la Leușeni, unde staționau zeci de vehicule de mare tonaj. Secvențe video similare au apărut în spațiul public și săptămâna trecută, iar problema șoferilor nu este una nouă.

Anterior, transportatorii petreceau câte 48 de ore în vamă, iar după izbucnirea războiului în Ucraina timpul de așteptare a ajuns chiar și la cinci zile. Mai mult, s-a înregistrat și un caz de deces în rândul conducătorilor de vehicule care așteptau controalele.

Realitatea a abordat de mai multe ori subiectul, iar presa de peste Prut a vizitat punctele de control și a discutat cu șoferii și oficialii. Autoritățile române afirmau că nu pot schimba situația peste noapte, menționând că există probleme de infrastructură.

În iunie, transportatorii au adresat o scrisoare conducerii Republicii Moldova, cerând soluționarea chestiunii la nivel înalt, în colaborare cu Bucureștiul. Situația părea să se îmbunătățească după ce Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă au convenit despre implementarea vămuirii comune, însă acum două săptămâni au început să apară noi informații despre rândurile de camioane de la frontieră.

#coadă #tir-uri #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se afle printre țările cu cele mai mici venituri naționale pe cap de locuitor la nivel global, potrivit datelor pentru anul 2024 publicate de World Inequality, exprimate în euro la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Venitul mediu anual pe cap de locuitor în Republica Moldova este estimat la aproximativ 9.100 de euro, un nivel de aproape patru ori mai mic decât media Uniunii Europene și de peste cinci ori sub cel al Statelor Unite.

Datele comparative arată că, deși Moldova a înregistrat o creștere constantă a veniturilor în ultimele două decenii, decalajul față de economiile dezvoltate rămâne semnificativ. Spre comparație, venitul mediu pe cap de locuitor depășește 36.000 de euro în Franța și Marea Britanie, 40.000 de euro în Germania și ajunge la peste 47.000 de euro în SUA. Chiar și media globală, calculată în termeni PPP, este de circa 13.600 de euro, cu aproximativ 50% mai mare decât nivelul Republicii Moldova.

În regiune, Republica Moldova rămâne în urma majorității statelor din Europa Centrală și de Est, fiind depășită clar de țări precum România, Polonia sau statele baltice, care au reușit să accelereze convergența economică după aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluția veniturilor indică faptul că principala vulnerabilitate a economiei moldovenești rămâne productivitatea scăzută a muncii, ponderea mare a activităților cu valoare adăugată redusă și dependența de sectoare volatile, precum agricultura. În absența unor investiții masive în infrastructură, industrie, energie și capital uman, ritmul de recuperare a decalajelor riscă să rămână lent.