Secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, a murit la vârsta de 63 de ani

Mohammad Barkindo, un politician nigerian și secretar general al grupului de producători de petrol OPEC, a murit la vârsta de 63 de ani, scrie CNBC.

Șeful National Petroleum Corporation din Nigeria, Mele Kyari, a anunțat miercuri vestea într-un tweet, care a fost confirmat de două surse din cadrul OPEC.

Moartea neașteptată a lui Barkindo reprezintă o surpriză pentru membrii industriei petrolului și gazelor, mulți dintre aceștia descriindu-l ca pe un „gigant” în industrie.

Mohammad Barkindo a lucrat în cariera sa la compania națională de petrol din Nigeria, Duke Oil, Ministerul de Externe și Ministerul Energiei din Nigeria, precum și OPEC.

De când a preluat funcția de secretar general al OPEC, în 2016, Barkindo a supravegheat vremurile tumultoase pentru grupul de producători de petrol, care a asistat la piețe tot mai volatile zdruncinate de evenimente istorice, inclusiv pandemia de Covid-19, crearea alianței OPEC+ cu Rusia și alte țări non- statele OPEC, precum și invazia Ucrainei de către Rusia.

În timp ce organizația a pierdut doi membri, Qatar și Ecuador, Barkindo este totuși creditat că a menținut unitatea între membrii OPEC, în efortul de a stabiliza piețele petroliere globale.

Moartea lui Barkindo vine într-o perioadă în care piețele energetice sunt volatile, inflația globală crește din ce în ce mai mult, efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai prezente, iar consecințele pandemiei și ale războiului se simt tot mai tare.

Conflictele geopolitice și sancțiunile au dus la o aprovizionare cu petrol mult mai redusă, care a împins prețurile la recorduri ce nu au mai fost atinse de mai mulți ani, pe fondul temerilor legate de o recesiune globală.

CEO-ul Atlantic Council, Frederick Kempe, l-a descris pe Barkindo ca având „expertiză de neegalat pe piețele petroliere, dar și în ceea ce privește securitatea și guvernarea”, precum și „o înțelegere profundă a geopoliticii într-o lume volatilă”.

We lost our esteemed Dr Muhammad Sanusi Barkindo. He died at about 11pm yesterday 5th July 2022. Certainly a great loss to his immediate family, the NNPC, our country Nigeria, the OPEC and the global energy community. Burial arrangements will be announced shortly.

— Mele Kyari, OFR (@MKKyari) July 6, 2022

#secretarul general #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.