Secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, a murit la vârsta de 63 de ani

06 Iul. 2022, 17:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iul. 2022, 17:38 // Actual //  bani.md

Mohammad Barkindo, un politician nigerian și secretar general al grupului de producători de petrol OPEC, a murit la vârsta de 63 de ani, scrie CNBC.

Șeful National Petroleum Corporation din Nigeria, Mele Kyari, a anunțat miercuri vestea într-un tweet, care a fost confirmat de două surse din cadrul OPEC.

Moartea neașteptată a lui Barkindo reprezintă o surpriză pentru membrii industriei petrolului și gazelor, mulți dintre aceștia descriindu-l ca pe un „gigant”  în industrie.

Mohammad Barkindo a lucrat în cariera sa la compania națională de petrol din Nigeria, Duke Oil, Ministerul de Externe și Ministerul Energiei din Nigeria, precum și OPEC.

De când a preluat funcția de secretar general al OPEC, în 2016, Barkindo a supravegheat vremurile tumultoase pentru grupul de producători de petrol, care a asistat la piețe tot mai volatile zdruncinate de evenimente istorice, inclusiv pandemia de Covid-19, crearea alianței OPEC+ cu Rusia și alte țări non- statele OPEC, precum și invazia Ucrainei de către Rusia.

În timp ce organizația a pierdut doi membri, Qatar și Ecuador, Barkindo este totuși creditat că a menținut unitatea între membrii OPEC, în efortul de a stabiliza piețele petroliere globale.

Moartea lui Barkindo vine într-o perioadă în care piețele energetice sunt volatile, inflația globală crește din ce în ce mai mult, efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai prezente, iar consecințele pandemiei și ale războiului se simt tot mai tare.

Conflictele geopolitice și sancțiunile au dus la o aprovizionare cu petrol mult mai redusă, care a împins prețurile la recorduri ce nu au mai fost atinse de mai mulți ani, pe fondul temerilor legate de o recesiune globală.

CEO-ul Atlantic Council, Frederick Kempe, l-a descris pe Barkindo ca având „expertiză de neegalat pe piețele petroliere, dar și în ceea ce privește securitatea și guvernarea”, precum și „o înțelegere profundă a geopoliticii într-o lume volatilă”.

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.