(FOTO) Mai multe camioane așteaptă controalele vamale: 840 de vehicule au trecut pe la Leuşeni timp de 24 de ore

Mai multe camioane aşteaptă controalele la hotarele ţării. Conform informaţiilor Serviciului Vamal de miercuri dimineaţa, timp de 24 de ore, doar la Leuşeni au trecut peste 800 de vehicule.

Poliţia de Frontieră de peste Prut informează că sunt aglomerate punctele de trecere de la Leuşeni şi Giurgiuleşti. Timpul de așteptare la ieșirea din România, doar pentru controlul actelor, ajunge chiar și la 240 de minute.

Precizăm că la Sculeni au loc lucrări de modernizare şi renovare. Aşadar, șoferii de TIR sunt îndemnaţi să opteze pentru alte puncte de control atunci când traversează frontiera.

În același timp, Serviciul Vamal a precizat pentru Realitatea că, din cauza caniculei și restricțiilor de trafic, la vamă se formează rânduri în orele matinale. Conform responsabililor, pe parcursul zile fluxul de camioane este diminuat.

Problema transportorilor care petrec ore în șir la vamă există de mai mult timp, însă după începutul războiului din Ucraina aceștia au ajuns să aștepte chiar și cinci zile. Realitatea a relatat despre situație de mai multe ori, iar ulterior presa română a vizitat punctele de control și a vorbit cu responsabilii și conducătorii vehiculelor. Oficialii de la București punctau că nu pot să își îmbunătățească infrastructura peste noapte.

Transportatorii au transmis o scrisoare conducerii țării și cereau soluții comune de la Chișinău și București. Vămuirea comună părea să rezolve probleme după ce Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă au convenit să introducă vămuirea comună.

#control vamal #camioane #transportatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.