Problema drepturilor de autor pune pe jar autoritățile: Maia Sandu și Ambasadorii SUA și UE, alertați

Asociația Obștească Asociația Națională «Copyright» a sesizat președinta Republicii Moldova, Ambasadorului Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, dl Kent D. Logsdon și șefului Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, dl Janis Mazeiks cu privire la noua lege a drepturilor de autor care potrivit asociației va slăbi și va pune în pericol drepturile autorilor și ale OGC-urilor care îi reprezintă pe aceștia în Moldova.

În urma expertizei CISAC – the International Confederation of Societies of Authors and Composers, a criticat dur proiectul legii, din punct de vedere al specificului domeniului dreptului de autor din întreaga lume, menționând următoarele:

– „Din păcate însă, și folosind pretextul Directivei UE din 2014 (2014/26), noul proiect de lege se îndepărtează radical de regimul bine elaborat de mai sus (care era deja în conformitate cu Directiva UE) și deschide calea unui potențial sistem de management colectiv disfuncțional, care încurajează proliferarea OGC-urilor nereprezentative și posibila administrare paralelă a aceleiași categorii de drepturi de către mai mult de un OGC.

– Remunerația compensatorie pentru copia privată („RC-CP”) este o sursă esențială de venit pentru toți autorii, interpreții și alți titulari de drepturi, așa cum a demonstrat și Studiul global privind copierea privată publicat de CISAC în 20201 . Atunci când este implementat corespunzător, reprezintă singurul mecanism eficient care le permite titularilor de drepturi să fie despăgubiți pentru prejudiciul cauzat prin copierea la scară largă a operelor lor pentru uz personal.

– … CISAC consideră că proiectul de lege, contrar obiectivului său declarat de modernizare și consolidare a protecției drepturilor de autor și a sistemului de gestiune colectivă prin continuarea armonizării cu legislația UE, va slăbi și va pune în pericol drepturile autorilor și ale OGC-urilor care îi reprezintă pe aceștia în Moldova, dacă va fi adoptat de Parlament în forma sa actuală, așa cum s-a aprobat în primă lectură.

– Vă îndemn să interveniți pentru a vă asigura că propunerea legislativă care este în curs de adoptare va fi retrasă și returnată pentru reexaminare ulterioară, cu asistența unor experți internaționali și ai UE renumiți în domeniu, pentru a se asigura respectarea normelor UE și internaționale, precum și a se proteja drepturile creatorilor naționali și străini.

– Vă stau la dispoziție pentru orice informații suplimentare sau clarificări de care aveți nevoie.”

Potrivit, Raportului de Expertiză Anticorupție emis de Centrul Național Anticorupție la proiectul de Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, s-a constatat, că proiectul „…denotă multiple riscuri de corupție…”. Totodată, CNA a evidențiat „insuficiența justificării reformatării inițiate, riscurile aferente corupției regulatorii și deficiențele redacției propuse a proiectului, a accentuat riscul prejudicierii intereselor titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe, fapt care nu corespunde interesului public”. CNA a constatat necesitatea revizuirii proiectului legii sub aspect conceptual https://www.cna.md/report_view.php?l=ro&id=8074..

Pe marginea proiectului noii Legi privind dreptul de autor și drepturile conexe, s-a expus și Centrul de Analiza și Prevenire a Corupției (CAPC), implementat cu suportul Freedom House. În opinia CAPC, mai multe reglementări ale proiectului urmează a fi revăzute pentru a corespunde celor trei criterii de calitate – accesibilitate, previzibilitate şi claritate, precum și excluderea normelor care generează diferite interpretări și soluții în cazul aplicării normelor de drept https://www.zdg.md/…/expertiza-capc-ce-presupune-noua….

În proiectul de Lege propus de AGEPI, de către Republica Moldova nu vor mai fi respectate Tratatele Internaționale la care Republica Moldova este parte și Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, deoarece proiectul exclude și limitează drepturile fundamentale ale autorilor și anume: exclude integral dreptul la orice protecție în Republica Moldova a operelor, autorii cărora nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova, exclude dreptul autorului să efectueze valorificarea propriei opere, limitează drepturile patrimoniale exclusive ale autorului, exclude dreptul autorului de a solicita instanței de judecată recunoașterea drepturilor de autor și dreptul la constatarea încălcării drepturilor patrimoniale exclusive ale autorului și multe altele.

Despre mai multe riscuri legate de exercitarea atribuțiilor în situație de conflict de interese, de caracter corupțional al proiectului de Lege, Asociația Națională «COPYRIGHT» și „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” au sesizat Autoritatea Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție.

cd by Victor Ursu on Scribd

Proiectul de lege care vizează armonizarea legislației din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe la reglementările acquis-ului comunitar european este făcut prin fals și este împotriva autorilor. O spun reprezentanții Asociației Naționale „Copyright” și ai Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI). Potrivit lor, prevederile Directivelor Uniunii Europene au fost copiate fără a se ține cont de prevederile existente ale legislației naționale și de realitățile Republicii Moldova, în lipsa unei expertize specializate din partea organizațiilor internaționale din domeniu.

#drepturi de autor #Agepi #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.