Vicedirector general al Moldelectrica: Moldova este pregătită să importe energie electrică din România

06 Iul. 2022, 17:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Iul. 2022, 17:55 // Actual //  MD Bani

Republica Moldova este pregătită din punct de vedere tehnic să se conecteze la o a treia sursă de alimentare cu energie electrică – din România prin Ucraina. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Radio Chișinău de vicedirectorul general al „Moldelectrica”, Veaceslav Zastavnețchi. Reprezentanții „Moldelectrica” discută în aceste zile, la Viena, aspectele contractuale, astfel că Republica Moldova va fi pregătită să importe curent din România deja către începutul lunii august.

„Transelectrica” din România a anunțat că Operatorii de Transport și Sistem din Europa Continentală au confirmat că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina și statele vecine, printre care și R. Moldova.

Acest fapt a devenit posibili după ce, acum patru luni, Republica Moldova a început, alături de Ucraina, sincronizarea sistemului său electric la cel european. Procesul s-a încheiat, iar „Transelectrica” a anunțat deja disponibilitatea livrărilor de energie electrică către Ucraina și R. Moldova.

Vicedirectorul general al „Moldelectrica”, Veaceslav Zastavnețchi, a confirmat pentru Radio Chișinău că, din punct de vedere tehnic, Republica Moldova poate deja să primească curent din România, urmând să fie puse la punct aspectele contractuale.

„Tehnic e realizabil, contractual încă nu. Sunt încă niște proceduri, care trebuie îndeplinire și de noi și de Ucraina. La moment avem un grup de-al nostru de specialiști plecat azi la Viena. Mâine, vor avea acolo o întâlnire cu partea ucraineană și cu Energy Community să se clarifice cu partea contractuală. (…) Noi presupunem că vom face toate procedurile acestea până la 1 august dar nu de noi depinde dacă va contracta cineva. (…) Noi nu mai depindem de o sursă fizică. Avem din România o parte din energie”, a spus Veaceslav Zastavnețchi.

În același timp, experții de la Chișinău afirmă că lucrările pe proiectele de interconectare electroenergetică dintre Republica Moldova și România trebuie grăbite pentru ca să fie realizate importurile directe de curent din România.

„Noi putem să importăm energie electrică din România dar tot prin intermediul Ucrainei, prin intermediul așa numitului sistem ENTSO-E. (…) Republica Moldova, fiind stat care geografic are hotar cu UE, nu se poate conecta direct. Trebuie neapărat să ne intensificăm eforturile în a grăbi darea în exploatare a acestei infrastructuri electroenergetice.”, a declarat Ion Tăbârță.

Amintim că Republica Moldova va construi în următorii patru ani linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău, una dintre liniile ce va asigura interconectarea energetică cu România. Bugetul total al proiectului este de 260 de milioane de euro.

În prezent, Republica Moldova cumpără 70% din energia electrică de la Centrala de la Cuciurgan, deținută în regiunea transnistreană de grupul rus Inter RAO, și 30 la sută din Ucraina.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.