Oficialii ruși sancționați de guvernul lui Boris Johnson jubilează: „Clovnul prost pleacă!”

07 Iul. 2022, 17:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Iul. 2022, 17:08 // Actual //  bani.md

Politicienii ruși dar și unii oligarhi s-au aliniat joi să jubileze la vestea demisiei premierului britanic Boris Johnson, unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea țării pe 24 februarie, relatează Reuters.

Johnson, care a obținut o victorie răsunătoare la alegerile parlamentare din 2019 cu platforma sa pro-Brexit, a anunțat joi că demisionează din funcția de premier după ce a fost abandonat de mai mulți miniștri și legiuitori ai Partidului Conservator din cauza unei serii de scandaluri care i-au zguduit mandatul în ultimul an.

Kremlinul a afirmat joi că Johnson nu este nici pe placul său. „El nu ne place dar nici noi nu îl placem”, a declarat Dmitri Peskov în timpul conferinței sale zilnice de presă, el fiind primul oficial rus care a reacționat față de vestea demisiei premierului Marii Britanii.

Johnson, care a spus că va asigura interimatul funcției până la alegerea unui succesor, a promis că Marea Britanie va continua să lupte pentru libertatea Ucrainei „indiferent cât va dura”.

Rușii râd de „clovnul” care a impus sancțiuni dure împotriva lor

Oligarhul rus Oleg Deripaska, împotriva căruia Marea Britanie a impus ample sancțiuni financiare din cauza apropierii sale de Kremlin în aceeași zi în care l-a sancționat și pe Roman Abramovici, a declarat pe canalul său de Telegram că demisia lui Johnson reprezintă „un sfârșit fără glorie” pentru „un clovn prost”.

„Clovnul pleacă”, a declarat și Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, acuzând că premierul britanic „este unul dintre principalii ideologi ai războiului împotriva Rusiei până la ultimul ucrainean”, o replică favorită a propagandei Kremlinului.

„Liderii europeni ar trebui să se gândească la ce duc astfel de politici”, a mai spus el.

Chiar și înainte ca președintele rus Vladimir Putin să declanșeze războiul din Ucraina pe 24 februarie, Johnson a fost unul dintre cei mai duri critici ai liderului de la Kremlin și a insistat ca statele Occidentale să ia o atitudine mai tranșantă față de Rusia după ce aceasta a început să maseze din nou trupe la granița sa cu Ucraina.

Boris Johnson, unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei

După invazie, Johnson a făcut din Marea Britanie unul dintre cei mai mari susținători occidentali ai Ucrainei, trimițând Kievului armament, impunând unele dintre cele mai severe sancțiuni din istoria modernă împotriva Rusiei și îndemnând ucrainenii să lupte pentru a învinge forțele armate ruse.

Prim-ministrul britanic a călătorit de două ori la Kiev pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, fiind primul lider occidental care a mers în capitala Ucrainei după izbucnirea războiului.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, a afirmat că plecarea din funcție a lui Johnson este un semn al declinului Occidentului „măcinat de crize politice, ideologice și economice”.

„Morala poveștii este: nu încercați să distrugeți Rusia. Rusia nu poate fi distrusă. Vă puteți sparge dinții și apoi îneca cu ei”, a afirmat ea.

Guvernul lui Johnson a impus sancțiuni împotriva Mariei Zaharova încă de la jumătatea lunii martie când a sancționat peste 350 de oficiali și oligarhi ruși.

Sprijinul lui Boris Johnson pentru Ucraina a fost atât de înflăcărat încât unii locuitori ai Kievului l-au poreclit afectiv „Borys Johnsoniuk”, mai ales că acesta își încheia uneori discursurile pentru publicul britanic cu îndemnul „Slava Ukraini” (Glorie Ucrainei!).

Un alt susținător al Ucrainei, ministrul britanic al Apărării Ben Wallace, este considerat favorit să îi ia locul lui Johnson. Ministrul de Externe Liz Truss, o susținătoare a sancțiunilor dure împotriva Rusiei, este de asemenea în cărți.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.