Oficialii ruși sancționați de guvernul lui Boris Johnson jubilează: „Clovnul prost pleacă!”

07 Iul. 2022, 17:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Iul. 2022, 17:08 // Actual //  bani.md

Politicienii ruși dar și unii oligarhi s-au aliniat joi să jubileze la vestea demisiei premierului britanic Boris Johnson, unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea țării pe 24 februarie, relatează Reuters.

Johnson, care a obținut o victorie răsunătoare la alegerile parlamentare din 2019 cu platforma sa pro-Brexit, a anunțat joi că demisionează din funcția de premier după ce a fost abandonat de mai mulți miniștri și legiuitori ai Partidului Conservator din cauza unei serii de scandaluri care i-au zguduit mandatul în ultimul an.

Kremlinul a afirmat joi că Johnson nu este nici pe placul său. „El nu ne place dar nici noi nu îl placem”, a declarat Dmitri Peskov în timpul conferinței sale zilnice de presă, el fiind primul oficial rus care a reacționat față de vestea demisiei premierului Marii Britanii.

Johnson, care a spus că va asigura interimatul funcției până la alegerea unui succesor, a promis că Marea Britanie va continua să lupte pentru libertatea Ucrainei „indiferent cât va dura”.

Rușii râd de „clovnul” care a impus sancțiuni dure împotriva lor

Oligarhul rus Oleg Deripaska, împotriva căruia Marea Britanie a impus ample sancțiuni financiare din cauza apropierii sale de Kremlin în aceeași zi în care l-a sancționat și pe Roman Abramovici, a declarat pe canalul său de Telegram că demisia lui Johnson reprezintă „un sfârșit fără glorie” pentru „un clovn prost”.

„Clovnul pleacă”, a declarat și Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, acuzând că premierul britanic „este unul dintre principalii ideologi ai războiului împotriva Rusiei până la ultimul ucrainean”, o replică favorită a propagandei Kremlinului.

„Liderii europeni ar trebui să se gândească la ce duc astfel de politici”, a mai spus el.

Chiar și înainte ca președintele rus Vladimir Putin să declanșeze războiul din Ucraina pe 24 februarie, Johnson a fost unul dintre cei mai duri critici ai liderului de la Kremlin și a insistat ca statele Occidentale să ia o atitudine mai tranșantă față de Rusia după ce aceasta a început să maseze din nou trupe la granița sa cu Ucraina.

Boris Johnson, unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei

După invazie, Johnson a făcut din Marea Britanie unul dintre cei mai mari susținători occidentali ai Ucrainei, trimițând Kievului armament, impunând unele dintre cele mai severe sancțiuni din istoria modernă împotriva Rusiei și îndemnând ucrainenii să lupte pentru a învinge forțele armate ruse.

Prim-ministrul britanic a călătorit de două ori la Kiev pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, fiind primul lider occidental care a mers în capitala Ucrainei după izbucnirea războiului.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, a afirmat că plecarea din funcție a lui Johnson este un semn al declinului Occidentului „măcinat de crize politice, ideologice și economice”.

„Morala poveștii este: nu încercați să distrugeți Rusia. Rusia nu poate fi distrusă. Vă puteți sparge dinții și apoi îneca cu ei”, a afirmat ea.

Guvernul lui Johnson a impus sancțiuni împotriva Mariei Zaharova încă de la jumătatea lunii martie când a sancționat peste 350 de oficiali și oligarhi ruși.

Sprijinul lui Boris Johnson pentru Ucraina a fost atât de înflăcărat încât unii locuitori ai Kievului l-au poreclit afectiv „Borys Johnsoniuk”, mai ales că acesta își încheia uneori discursurile pentru publicul britanic cu îndemnul „Slava Ukraini” (Glorie Ucrainei!).

Un alt susținător al Ucrainei, ministrul britanic al Apărării Ben Wallace, este considerat favorit să îi ia locul lui Johnson. Ministrul de Externe Liz Truss, o susținătoare a sancțiunilor dure împotriva Rusiei, este de asemenea în cărți.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

30 Sept. 2026, 17:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 17:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.