Gazprom oprește pentru 10 zile fluxul de gaze către Europa prin conducta Nord Stream 1 pentru lucrări de întreținere

Cea mai mare conductă care transportă gaz rusesc în Germania a început luni lucrările de întreținere anuale, estimate să se întindă pentru o perioadă de 10 zile.

În acest context, guvernele, piețele și companiile sunt îngrijorate că oprirea ar putea fi prelungită din cauza războiului din Ucraina, potrivit Reuters.

Conducta Nord Stream 1 transportă 55 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an de gaz din Rusia în Germania sub Marea Baltică. Lucrările de întreținere vor fi desfășurate în perioada 11-21 iulie.

Operatorul Nord Stream AG a confirmat că oprirea a început, așa cum era planificat, la ora 06:00 CET.

În ultimele luni, gigantul energetic din Rusia a redus deja cantitatea livrată prin Nord Stream 1 în Europa la aproximativ 40% din capacitatea totală a conductei, invocând motive tehnice, în special întârzierea returnării echipamentelor reparate de către compania germană Siemens Energy în Canada.

Europa se teme, astfel, că Rusia ar putea extinde lucrările de întreținere pentru a restricționa livrările de gaze, dând peste cap planurile de umplere a depozitelor pentru iarnă și agravând o criză a gazelor care a determinat măsuri de urgență din partea guvernelor și facturi dureros de mari pentru consumatori.

„Pe baza modelului pe care l-am văzut, nu ar fi surprinzător acum dacă se va găsi un mic detaliu tehnic și apoi ar putea spune „acum nu mai putem activa”, a declarat Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, în cadrul unui eveniment desfășurat la sfârșitul lunii iunie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins afirmațiile conform cărora Rusia folosește petrol și gaze pentru a exercita presiuni politice, declarând că lucrările de întreținere reprezintă un eveniment regulat, programat și că nimeni nu „inventează” reparații.

Există totuși și alte gazoducte de mari capacități către Europa, dar fluxurile au scăzut treptat, mai ales după ce Ucraina a oprit o rută de tranzit de gaze în luna mai, pe fondul “unor interferențe” din partea trupelor militare rusești. În același timp, Rusia a oprit complet livrările de gaze către unele țări europene care au refuzat să plătească în ruble contravaloarea cantității livrate.

“Ultimele luni au arătat un lucru: Putin nu cunoaște tabuuri. Prin urmare, nu poate fi exclusă o oprire completă a furnizării de gaz prin conducta Nord Stream”, a declarat Timm Kehler, directorul general al asociației industriale germane Zukunft Gas.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#conductă #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.