Vânzările Renault au scăzut cu 30% în primul semestru

Grupul auto francez Renault a raportat marţi o scădere de aproape 30% a numărului de vehicule vândute în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, după oprirea activităţilor pe piaţa din Rusia, a doua mare piaţă a sa, în contextul invaziei din Ucraina, transmite Reuters.

În primele şase luni ale acestui an, grupul Renault a vândut puţin peste un milion de vehicule (1.000.199 unităţi), cu 29,7% mai puţine decât în perioada similară a anului trecut.

Însă proprietarul Dacia a precizat că, dacă sunt excluse din calcul activităţile Avtovaz şi Renault Russia, numărul vehiculelor vândute a scăzut doar cu 12% în ritm anual.

În ceea ce priveşte marca Dacia, aceasta a înregistrat o creştere de 5,9% a înmatriculărilor în prima jumătate a acestui an, până la 277.885 de autoturisme şi utilitare. Potrivit Renault, succesul mărcii Dacia se datorează în special modelului Dacia Sandero, cel mai bine vândut model către clienţii privaţi din Europa pentru al cincilea an la rând, şi modelului Duster, cel mai bine vândut SUV către clienţii privaţi din Europa începând din 2018, scrie Agerpres.

Grupul francez a mai informat că modelul Dacia Spring continuă să joace un rol de lider pe piaţa vehiculelor complet electrice cu peste 5.000 de comenzi plasate, în medie, în fiecare lună din primul semestru al acestui an în timp ce pentru modelul Dacia J au fost făcute peste 50.000 de comenzi până la finele lunii iunie.

Grupul Renault este în mijlocul unui plan multianual de relansare a operaţiunilor pentru a deveni competitiv şi a face tranziţia la vehiculele electrice. Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999 şi relansată în 2004 cu modelul Logan. Ulterior, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.

#automobile #vanzari #Renault #mașini #Dacia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochesu, afirmă că Republica Moldova are potențialul de a înregistra o creștere economică de 3–4% peste scenariul actual, dacă vor fi implementate reformele prioritare privind dereglementarea și stimularea investițiilor. Oficialul a respins percepția potrivit căreia interesul investitorilor ar fi scăzut din cauza contextului geopolitic.

„Eu spun că nu este chiar adevărat. Interesul investitorilor este unul sporit. Chiar în aceste zile am discutat cu mai multe potențiale companii care își doresc prezența în Republica Moldova, inclusiv în contextul situației geopolitice actuale”, a declarat ministrul.

Întrebat despre identitatea companiilor interesate, Osmochesu a refuzat să ofere nume, invocând caracterul confidențial al discuțiilor. „Nu vă pot da nume, pentru că sunt discuții la nivel inițial. Trebuie să păstrăm discreția în raport cu statele relevante, dar vă pot spune că interes există inclusiv în domenii strategice — apărare, energie și alte sectoare importante pentru securitatea națională și stabilitatea noastră economică.”

Ministrul a subliniat că principalii factori de atracție pentru investitori sunt predictibilitatea legislativă și juridică, nu costurile reduse. „Nu văd un impediment existențial pentru investitori să vină într-o țară unde costurile sunt mai mari. Contează predictibilitatea și cadrul juridic stabil, pe care îl construim prin clarificarea regulilor de joc pentru companii”, a spus el.

Osmochesu a anunțat că ministerul lucrează la două pachete de reforme pentru dereglementare, care ar reduce circa 20 de acte normative considerate restrictive pentru mediul de afaceri.

„Numai din reducerea birocrației putem obține o creștere de 3% din PIB. Alte 2% pot veni din stimularea consumului intern, dacă vom promova mai intens produsele locale”, a precizat ministrul.

Potrivit estimărilor Ministerului Economiei, aplicarea măsurilor propuse ar permite Republicii Moldova să atingă o creștere totală de până la 4% din PIB, prin combinarea reformelor structurale, a stimulentelor fiscale și a atragerii de noi investiții în sectoarele strategice.