Hoții huzuresc la libertate! Procurorii s-au pierdut în strategii de recuperare a miliardului dispărut din bănci

După 10 ani de la sustragerea unui miliard de dolari din sistemul bancar din Republica Moldova, și spălarea a peste 20 de miliarde de dolari prin intermediul băncilor moldovenești, cu implicarea unor judecători, sub ochii organelor de drept, în lipsa unor mecanisme de supraveghere robuste, principalii autori ai acestor scheme frauduloase continuă să se afle la libertate. Aceasta este una dintre concluziile raportului „«Republica Offshore»: analiza factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea de bani în sectorul financiar-bancar și de asigurări din Republica Moldova”.

Acționarii băncilor au folosit practica sovietică de utilizare a entităților fictive din zone offshore pentru a menține și a ascunde proprietăți, Cipru fiind o jurisdicție ce iese în evidență în acest sens. Utilizarea frauduloasă a unor astfel de companii a devenit mai sofisticată, extinzându-și domeniile de aplicare, controlul asupra companiilor trecând adesea de la un complice la altul. Legăturile strânse cu fostele republici sovietice și relațiile băncilor moldovenești cu cele din Rusia, Letonia și Ucraina, au asigurat preluarea de către sectorul bancar din Moldova a unor modele similare din aceste țări. Aceasta a inclus participarea în sistemul internațional de spălare a banilor numit adesea „Laundromatul rusesc” sau „Laundromat”, care a dus la faptul că suma de 22 de miliarde de dolari a tranzitat Moldova în perioada 2010-20141

Entitățile fictive înregistrate în Regatul Unit, Cipru și Noua Zeelandă – dar și în alte țări au fost utilizate de beneficiarii efectivi ai băncilor pentru a crea o aparență a activității de creditare comercială în vederea permiterii împrumuturilor mai mari către părțile afiliate și delapidarea activelor bancare. Aceste companii-fantomă și-au emis reciproc cambii de milioane de dolari, astfel creând datorii fictive, arătate de companiile rusești care doreau să transfere mijloace bănești din Rusia. Companiile fictive au pretins rambursarea datoriilor în instanțele moldovenești, în condițiile în care cambiile false au fost validate de persoane fizice din Republica Moldova. Judecătorii moldoveni au emis hotărâri cu privire la astfel de datorii inexistente, permițând organizatorilor să legalizeze și să transfere mijloacele în conturile companiilor fictive prin intermediul băncilor moldovenești, în special prin intermediul a cel puțin 34 de hotărâri judecătorești și transferuri prin Moldindconbank.

Autorii raportului a elabora mai multe recomandări. Este vorba de finanțarea de către BERD a unei evaluări externă a practicilor sale anterioare de creditare în Moldova și ar trebui să investigheze modalitățile de atenuare a eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție. Guvernul Republicii Moldova trebuie să depună toate eforturile necesare pentru desemnarea unui procuror de legătură la Eurojust și a unui reprezentant la oficiul central al Interpol. Totodată, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției trebuie să constituie un grup comun și să evalueze toate solicitările adresate către Interpol (în special, cele legate de corupție, spălare de bani) din ultimii trei ani.

Până în prezent, nu a fost recuperat niciun leu din frauda bancara. Din rambursarea creditelor și vânzarea activelor – 2,7 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lichidare #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.