Rachetele HIMARS i-au întrozit pe ruși: „Sistemele ruse de apărare aeriană s-au dovedit a fi ineficiente”

Sistemele de rachete HIMARS sunt arme de luptă puternice, precise și greu detectabile, fiind folosite de forțele militare ucrainene în războiul purtat împotriva statului invadator rus. Cu ajutorul acestor rachete, ucrainenii au reușit să distrugă zeci de depozite de armament, centre de comandă rusești, dar şi locuri de campare ale trupelor ruse.

Rachetele HIMARS au fost trimise de SUA în urmă cu ceva timp, dar punerea lor în funcțiune a fost realizată recent, acestea dând dovadă de o eficacitate sporită, motiv de înverșunare pentru autoritățile de la Kremlin.

Rachetele HIMARS fac prăpăd în Ucraina

Igor Girkin, fost comandant al trupelor separatiste din estul Ucrainei, spune că Federația Rusă a avut parte de „pierderi mari, atât în ceea ce priveşte oamenii, cât şi în echipamente militare”, în doar aproape o săptămână.

„Sistemele ruse de apărare aeriană s-au dovedit a fi ineficiente în faţa loviturilor masive ale rachetelor HIMARS. În ultimele 5-6 zile, au fost lovite mai mult de 10 depozite mari de artilerie şi alte muniţii, mai multe depozite de petrol, aproximativ 10 centre de comandă şi aproximativ acelaşi număr de puncte de adunare a trupelor”, scrie Girkin, pe aplicația Telegram.

Acesta sugerează faptul că Rusia ar trebui să atace și mai mult infrastructura ucraineană și să încerce să distrugă rachetele HIMARS. „Când vor începe forţele armate ale Rusiei să lupte la capacitate maximă?”, întreabă Igor Girkin.

Ucrainenii atacă infrastructura militară a trupelor ruse

Mick Ryan, un general în retragere din Australia, vorbește despre capacitatea de mobilitate ridicată a sistemelor HIMARS, ceea ce le face să treacă, de cele mai multe ori, neobservate de către inamic.

„Ucrainenii atacă, din nou, punctele vulnerabile ale ruşilor, cum ar fi centrele logistice, nodurile feroviare sau centrele de comandă, inclusiv pe generalii care folosesc comunicaţiile nesecurizate. Pot trage şi mai apoi se pun în mişcare rapid, fiind astfel platforme foarte greu de detectat şi distrus de către inamic”, spune Mick Ryan.

SUA a trimis patru noi sisteme de rachete marca HIMARS

Pe lângă asta, Mick Ryan spune că există și un impact psihologic al atacurilor cu rachete HIMARS, care „exercită un cost asupra eficacităţii organizării militare a trupelor ruseşti”.

Săptămâna trecută, SUA a transmis faptul că va trimite Ucrainei un nou pachet de ajutor militar, cu o valoare de circa 400 de milioane de dolari, și care include încă patru rachete HIMARS. Astfel, acum, ucrainenii dețin 12 astfel de sisteme de atac, conform Adevărul.ro.

#HIMARS #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.