Rachetele HIMARS i-au întrozit pe ruși: „Sistemele ruse de apărare aeriană s-au dovedit a fi ineficiente”

Sistemele de rachete HIMARS sunt arme de luptă puternice, precise și greu detectabile, fiind folosite de forțele militare ucrainene în războiul purtat împotriva statului invadator rus. Cu ajutorul acestor rachete, ucrainenii au reușit să distrugă zeci de depozite de armament, centre de comandă rusești, dar şi locuri de campare ale trupelor ruse.

Rachetele HIMARS au fost trimise de SUA în urmă cu ceva timp, dar punerea lor în funcțiune a fost realizată recent, acestea dând dovadă de o eficacitate sporită, motiv de înverșunare pentru autoritățile de la Kremlin.

Rachetele HIMARS fac prăpăd în Ucraina

Igor Girkin, fost comandant al trupelor separatiste din estul Ucrainei, spune că Federația Rusă a avut parte de „pierderi mari, atât în ceea ce priveşte oamenii, cât şi în echipamente militare”, în doar aproape o săptămână.

„Sistemele ruse de apărare aeriană s-au dovedit a fi ineficiente în faţa loviturilor masive ale rachetelor HIMARS. În ultimele 5-6 zile, au fost lovite mai mult de 10 depozite mari de artilerie şi alte muniţii, mai multe depozite de petrol, aproximativ 10 centre de comandă şi aproximativ acelaşi număr de puncte de adunare a trupelor”, scrie Girkin, pe aplicația Telegram.

Acesta sugerează faptul că Rusia ar trebui să atace și mai mult infrastructura ucraineană și să încerce să distrugă rachetele HIMARS. „Când vor începe forţele armate ale Rusiei să lupte la capacitate maximă?”, întreabă Igor Girkin.

Ucrainenii atacă infrastructura militară a trupelor ruse

Mick Ryan, un general în retragere din Australia, vorbește despre capacitatea de mobilitate ridicată a sistemelor HIMARS, ceea ce le face să treacă, de cele mai multe ori, neobservate de către inamic.

„Ucrainenii atacă, din nou, punctele vulnerabile ale ruşilor, cum ar fi centrele logistice, nodurile feroviare sau centrele de comandă, inclusiv pe generalii care folosesc comunicaţiile nesecurizate. Pot trage şi mai apoi se pun în mişcare rapid, fiind astfel platforme foarte greu de detectat şi distrus de către inamic”, spune Mick Ryan.

SUA a trimis patru noi sisteme de rachete marca HIMARS

Pe lângă asta, Mick Ryan spune că există și un impact psihologic al atacurilor cu rachete HIMARS, care „exercită un cost asupra eficacităţii organizării militare a trupelor ruseşti”.

Săptămâna trecută, SUA a transmis faptul că va trimite Ucrainei un nou pachet de ajutor militar, cu o valoare de circa 400 de milioane de dolari, și care include încă patru rachete HIMARS. Astfel, acum, ucrainenii dețin 12 astfel de sisteme de atac, conform Adevărul.ro.

#HIMARS #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.