Povestea fondatorilor gigantului LukOil. Membrii familiei Safin, milionari în Rusia, infractori în Moldova și Elveția

14 Iul. 2022, 10:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iul. 2022, 10:42 // Actual //  bani.md

Familia Safin, cea care a pus bazele LukOil, este considerată una dintre cele mai puternice din Rusia. Frații Ralif și Rishat Safin, originari din Bașchiria, s-au îmbogățit de pe urma companiei petroliere.

Crearea gigantului LukOil a avut loc la începutul anilor 90, când Ralif Safin, fratele cel mare, a participat la crearea companiei. Astfel, din 1993 până în 2002, Ralif a fost acționar, prim-vicepreședinte, membru al Consiliului de Administrație al companiei petroliere Lukoil și președinte al Lukoil Europe Holdings Limited.

Ralif este și artizanul extinderii LukOil în țările balcanice, inclusiv în România. În 2002, Ralif și-a vândut pachetul deținut la LukOil pentru a intra în politică. Apoi, familia Safin și-a extins afacerile și în România.

Ei aveau afaceri în Republica Moldova, Letonia, România și Bulgaria. De altfel, presa bulgară a asociat numele lui Ralif cu corupția în distribuirea fondurilor UE în Bulgaria.

În Republica Moldova, Ralif a dezvoltat mai multe afaceri. Mediul politic îi era unul prielnic, fiind un apropiat al lui fostului președinte comunist Vladimir Voronin.

Acesta l-a decorat în anul 2002 pe Ralif Safin cu Ordinul „Gloria Muncii”.

Grupul condus de Marat Safin, poreclit „sugar boy”, a deținut trei fabrici de zahăr și fabrica de dulciuri Bucuria din Republica Moldova, prin firma Marr Sugar Moldova.

În 2014, Marr Sugar Moldova, a fost amendată și lichidată pentru evaziune fiscală, iar Marat Safin, a fost dat în urmărire generală de autoritățile de la Chișinău pentru escrocherie.

Tot la începutul anilor 2000, Marat Safin, împreună cu basarabeanul Vladlen Dobrea (fiul lui Vladimir Dobrea, fost lider comunist în perioada sovietică și primar al Chișinăului în anii 1989-1990, apoi fost administrator al LukOil România), au fondat la București MV Properties, firmă care deținea 75 de benzinării şi şapte depozite de carburanţi în România.

În 2004, MV Properties a fost cumpărată de LukOil pentru suma de 121 milioane de dolari.

Celălalt frate, Rishat Safin a fost directorul general al LukOil Tsentrnefteprodukt. În Rusia a dezvoltat o rețea de benzinării sub brandul ArtOil, pe care a extins-o apoi și în România.

În țara noastră, Rishat a investit în mai multe afaceri începând cu anul 2012 când a început să preia firme din domeniul petrolului și gazelor, firme deschise de cunoștințe mai vechi de-ale lui.

În data de 19 septembrie 2012, basarabeanul Vladimir Dobrea, înființează firma Art Petrol Service SRL în România sub care au funcționat benzinăriile ArtOil, brand consacrat în Rusia.

În anul 2015, Rishat Safin a fost citat de Judecătoria Slobozia să participe la procesul primarului oraşului, Alexandru Stoica. Edilul a fost trimis în judecată și condamnat la un an de închisoare pentru că a semnat autorizaţiile de construcţie pentru o benzinărie a Art Petrol Service.

Acum doi ani, Risat Safin a fost condamnat în Elveția la o amendă pe bază de despăgubire pentru șederea sa în închisoare timp de 180 de zile, pentru încălcarea legislației elvețiene a muncii. Autoritățile elvețiene au descoperit că Rashit, timp de aproape zece ani, aducea în Elveția muncitori cetățeni ai statelor CSI, dar și bulgari, români și moldoveni.

Aceșia, plătiți sub normele elvețiene, au fost supuși la munci grele, batjocoriți și le-au fost luate pașapoartele.

Angajații erau folosiți la diferite munci la vila lui Rashit, în valoare de 20 de milioane de franci, cu o suprafață de 600 mp și un teren de peste zece hectare, din orașul Vésenaz, de pe malul lacului Geneva, informează ziare.com.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.