Povestea fondatorilor gigantului LukOil. Membrii familiei Safin, milionari în Rusia, infractori în Moldova și Elveția

Familia Safin, cea care a pus bazele LukOil, este considerată una dintre cele mai puternice din Rusia. Frații Ralif și Rishat Safin, originari din Bașchiria, s-au îmbogățit de pe urma companiei petroliere.

Crearea gigantului LukOil a avut loc la începutul anilor 90, când Ralif Safin, fratele cel mare, a participat la crearea companiei. Astfel, din 1993 până în 2002, Ralif a fost acționar, prim-vicepreședinte, membru al Consiliului de Administrație al companiei petroliere Lukoil și președinte al Lukoil Europe Holdings Limited.

Ralif este și artizanul extinderii LukOil în țările balcanice, inclusiv în România. În 2002, Ralif și-a vândut pachetul deținut la LukOil pentru a intra în politică. Apoi, familia Safin și-a extins afacerile și în România.

Ei aveau afaceri în Republica Moldova, Letonia, România și Bulgaria. De altfel, presa bulgară a asociat numele lui Ralif cu corupția în distribuirea fondurilor UE în Bulgaria.

În Republica Moldova, Ralif a dezvoltat mai multe afaceri. Mediul politic îi era unul prielnic, fiind un apropiat al lui fostului președinte comunist Vladimir Voronin.

Acesta l-a decorat în anul 2002 pe Ralif Safin cu Ordinul „Gloria Muncii”.

Grupul condus de Marat Safin, poreclit „sugar boy”, a deținut trei fabrici de zahăr și fabrica de dulciuri Bucuria din Republica Moldova, prin firma Marr Sugar Moldova.

În 2014, Marr Sugar Moldova, a fost amendată și lichidată pentru evaziune fiscală, iar Marat Safin, a fost dat în urmărire generală de autoritățile de la Chișinău pentru escrocherie.

Tot la începutul anilor 2000, Marat Safin, împreună cu basarabeanul Vladlen Dobrea (fiul lui Vladimir Dobrea, fost lider comunist în perioada sovietică și primar al Chișinăului în anii 1989-1990, apoi fost administrator al LukOil România), au fondat la București MV Properties, firmă care deținea 75 de benzinării şi şapte depozite de carburanţi în România.

În 2004, MV Properties a fost cumpărată de LukOil pentru suma de 121 milioane de dolari.

Celălalt frate, Rishat Safin a fost directorul general al LukOil Tsentrnefteprodukt. În Rusia a dezvoltat o rețea de benzinării sub brandul ArtOil, pe care a extins-o apoi și în România.

În țara noastră, Rishat a investit în mai multe afaceri începând cu anul 2012 când a început să preia firme din domeniul petrolului și gazelor, firme deschise de cunoștințe mai vechi de-ale lui.

În data de 19 septembrie 2012, basarabeanul Vladimir Dobrea, înființează firma Art Petrol Service SRL în România sub care au funcționat benzinăriile ArtOil, brand consacrat în Rusia.

În anul 2015, Rishat Safin a fost citat de Judecătoria Slobozia să participe la procesul primarului oraşului, Alexandru Stoica. Edilul a fost trimis în judecată și condamnat la un an de închisoare pentru că a semnat autorizaţiile de construcţie pentru o benzinărie a Art Petrol Service.

Acum doi ani, Risat Safin a fost condamnat în Elveția la o amendă pe bază de despăgubire pentru șederea sa în închisoare timp de 180 de zile, pentru încălcarea legislației elvețiene a muncii. Autoritățile elvețiene au descoperit că Rashit, timp de aproape zece ani, aducea în Elveția muncitori cetățeni ai statelor CSI, dar și bulgari, români și moldoveni.

Aceșia, plătiți sub normele elvețiene, au fost supuși la munci grele, batjocoriți și le-au fost luate pașapoartele.

Angajații erau folosiți la diferite munci la vila lui Rashit, în valoare de 20 de milioane de franci, cu o suprafață de 600 mp și un teren de peste zece hectare, din orașul Vésenaz, de pe malul lacului Geneva, informează ziare.com.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Lukoil. Moldova #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.