Povestea fondatorilor gigantului LukOil. Membrii familiei Safin, milionari în Rusia, infractori în Moldova și Elveția

14 Iul. 2022, 10:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iul. 2022, 10:42 // Actual //  bani.md

Familia Safin, cea care a pus bazele LukOil, este considerată una dintre cele mai puternice din Rusia. Frații Ralif și Rishat Safin, originari din Bașchiria, s-au îmbogățit de pe urma companiei petroliere.

Crearea gigantului LukOil a avut loc la începutul anilor 90, când Ralif Safin, fratele cel mare, a participat la crearea companiei. Astfel, din 1993 până în 2002, Ralif a fost acționar, prim-vicepreședinte, membru al Consiliului de Administrație al companiei petroliere Lukoil și președinte al Lukoil Europe Holdings Limited.

Ralif este și artizanul extinderii LukOil în țările balcanice, inclusiv în România. În 2002, Ralif și-a vândut pachetul deținut la LukOil pentru a intra în politică. Apoi, familia Safin și-a extins afacerile și în România.

Ei aveau afaceri în Republica Moldova, Letonia, România și Bulgaria. De altfel, presa bulgară a asociat numele lui Ralif cu corupția în distribuirea fondurilor UE în Bulgaria.

În Republica Moldova, Ralif a dezvoltat mai multe afaceri. Mediul politic îi era unul prielnic, fiind un apropiat al lui fostului președinte comunist Vladimir Voronin.

Acesta l-a decorat în anul 2002 pe Ralif Safin cu Ordinul „Gloria Muncii”.

Grupul condus de Marat Safin, poreclit „sugar boy”, a deținut trei fabrici de zahăr și fabrica de dulciuri Bucuria din Republica Moldova, prin firma Marr Sugar Moldova.

În 2014, Marr Sugar Moldova, a fost amendată și lichidată pentru evaziune fiscală, iar Marat Safin, a fost dat în urmărire generală de autoritățile de la Chișinău pentru escrocherie.

Tot la începutul anilor 2000, Marat Safin, împreună cu basarabeanul Vladlen Dobrea (fiul lui Vladimir Dobrea, fost lider comunist în perioada sovietică și primar al Chișinăului în anii 1989-1990, apoi fost administrator al LukOil România), au fondat la București MV Properties, firmă care deținea 75 de benzinării şi şapte depozite de carburanţi în România.

În 2004, MV Properties a fost cumpărată de LukOil pentru suma de 121 milioane de dolari.

Celălalt frate, Rishat Safin a fost directorul general al LukOil Tsentrnefteprodukt. În Rusia a dezvoltat o rețea de benzinării sub brandul ArtOil, pe care a extins-o apoi și în România.

În țara noastră, Rishat a investit în mai multe afaceri începând cu anul 2012 când a început să preia firme din domeniul petrolului și gazelor, firme deschise de cunoștințe mai vechi de-ale lui.

În data de 19 septembrie 2012, basarabeanul Vladimir Dobrea, înființează firma Art Petrol Service SRL în România sub care au funcționat benzinăriile ArtOil, brand consacrat în Rusia.

În anul 2015, Rishat Safin a fost citat de Judecătoria Slobozia să participe la procesul primarului oraşului, Alexandru Stoica. Edilul a fost trimis în judecată și condamnat la un an de închisoare pentru că a semnat autorizaţiile de construcţie pentru o benzinărie a Art Petrol Service.

Acum doi ani, Risat Safin a fost condamnat în Elveția la o amendă pe bază de despăgubire pentru șederea sa în închisoare timp de 180 de zile, pentru încălcarea legislației elvețiene a muncii. Autoritățile elvețiene au descoperit că Rashit, timp de aproape zece ani, aducea în Elveția muncitori cetățeni ai statelor CSI, dar și bulgari, români și moldoveni.

Aceșia, plătiți sub normele elvețiene, au fost supuși la munci grele, batjocoriți și le-au fost luate pașapoartele.

Angajații erau folosiți la diferite munci la vila lui Rashit, în valoare de 20 de milioane de franci, cu o suprafață de 600 mp și un teren de peste zece hectare, din orașul Vésenaz, de pe malul lacului Geneva, informează ziare.com.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

30 Sept. 2026, 17:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 17:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.