Tigrul de pe piața fierului vechi a ajuns fără vlagă. Profitul Metalferos s-a redus de peste șase ori

14 Iul. 2022, 16:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iul. 2022, 16:35 // Actual //  bani.md

În anul 2023, SA Metalferos, la care statul deține 78,28% din capital, a înregistrat un profit net de 8,5 mil. de lei, de 6,3 ori mai puțin, comparativ cu perioada similară a anului 2021, arată datele companiei.

Directorul interimar al companiei, Andrei Ivancov a informat că în prima jumătate de an societatea a înregistrat un profit de 8,5 milioane de lei, mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Directorul explică diminuarea profitului prin faptul că uzina metalurgică de la Râbnița, unde ajung cele mai mari volume de metale prelucrate, nu a activat timp de două luni din șase, porturile din regiune sunt supraaglomerate din caza războiului din Ucraina, prețurile la bursă au scăzut din diverse motive și, nu în ultimul rând, din cauza felului în care funcționează cu deficiențe piața metalelor din Republica Moldova.

„Liberalizarea pieței [din 2019] nu a dus la o concurență loială. Noi lucrăm pe alb, dar alții concurenți – nu. Uzina de la Râbnița dictează pe piață, le oferă altor jucători prețuri mai bune. Haosul pe piața metalelor va fi atâta timp cât statul Republica Moldova nu va fi dirijorul acestei piețe”, a argumentat directorul interimar al SA Metalferos, Andrei Ivancov.

Guvernul a avizat recent un proiect de lege ce-și propune să facă ordine în acest domeniu strategic pentru țară, a spus directorul general al Agenției Proprietății Publice, Eugeniu Cozonac. „Suntem pe o piață unde nu se respectă regulile, este un monopol al Uzinei de la Râbnița și o atmosferă preferențială a acestei uzine pentru anumiți actori de pe malul drept. Am vrea să fie o piață unde toți joacă după aceleași reguli și să ne asigurăm că securitatea statului este respectată”, a accentuat, la rândul său, Eugeniu Cozonac.

Acum câțiva ani, cea mai mare companie monopolist pe piața colectării fierului vechi era Metalferos. În 2019 a fost liberalizată piața și Metalferos și-a pierdut statul de monopolist. Acest lucru se vede și în încasările companiei. Ultimele date disponibile relevă că în anul 2019, compania a înregistrat un profit de 21,7 mil. de lei cu 40% mai puțin față de anul precedent.

Anterior, Metalferos a cărei acționar majoritar este statul a fost stoarsă de bani prin diferite scheme și companii căpușă.

În 2020 Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, anunțat în căutare de organele de drept de la Chișinău, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au beneficiat direct sau indirect, de zeci de milioane de dolari de pe urma unor contracte cu Metalferos, societate pe acțiuni în care statul deține controlul.

Banii intrau în conturile companiilor afiliate lui Plahotniuc, inclusiv în perioada când acesta deținea funcții publice, doar că nici banii, nici firmele nu se regăseau în declarațiile de avere și interese ale fostului politician.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

09 Nov. 2026, 11:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2026, 11:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne un jucător modest pe piața mondială a produselor agricole și alimentare, în condițiile în care exporturile agroalimentare ale țării au totalizat aproximativ 1,84 miliarde de dolari în anul 2025. Prin comparație, Statele Unite, Brazilia și China înregistrează exporturi de zeci și chiar sute de miliarde de dolari, potrivit unui clasament prezentat de platforma GeoStatistica.

Conform graficului, Statele Unite domină clasamentul, cu exporturi agricole de 181,3 miliarde de dolari, urmate de Brazilia, cu 144,4 miliarde de dolari, și China, cu 74,8 miliarde de dolari. Pe pozițiile următoare se situează Canada, cu 66,6 miliarde de dolari, Mexicul, cu 49,9 miliarde, și Indonezia, cu 49,7 miliarde de dolari.

În top mai figurează Australia, cu exporturi de 45,8 miliarde de dolari, India, cu 45,5 miliarde, Thailanda, cu 41,8 miliarde, Franța, cu 38,7 miliarde, și Rusia, cu 28,3 miliarde de dolari.

Raportată la aceste valori, Republica Moldova exportă produse agroalimentare de aproape 99 de ori mai puțin decât Statele Unite, de 79 de ori mai puțin decât Brazilia și de aproximativ 15 ori mai puțin decât Rusia. Comparația este însă orientativă, deoarece graficul internațional nu precizează anul de referință și metodologia de calcul, în timp ce datele pentru Moldova vizează anul 2025.

Potrivit datelor UN Comtrade, exporturile agroalimentare moldovenești au atins în 2025 aproximativ 1,838 miliarde de dolari, echivalentul a aproape 49% din exporturile totale de mărfuri ale țării. Față de anul precedent, când acestea au constituit circa 1,624 miliarde de dolari, a fost înregistrată o creștere de aproximativ 13%.

Cea mai mare contribuție la exporturile agroalimentare ale Republicii Moldova a avut-o răsărita, ale cărei semințe au fost exportate în valoare de 431,7 milioane de dolari. Urmează grâul, cu 180,9 milioane de dolari, rapița, cu 149,2 milioane de dolari, și vinul, cu 148,7 milioane de dolari.

Exporturile de fructe sâmburoase, inclusiv prune, cireșe, caise și piersici, au generat aproximativ 95 de milioane de dolari, în timp ce uleiul de răsărită a adus 88,7 milioane de dolari, iar merele și perele alte 73,6 milioane de dolari.

Datele scot în evidență una dintre vulnerabilitățile structurale ale sectorului agroalimentar moldovenesc: dependența ridicată de exporturile de materie primă. Numai semințele de răsărită, grâul și rapița au generat încasări de aproximativ 762 de milioane de dolari, reprezentând peste 41% din totalul exporturilor agroalimentare.

În același timp, diferența dintre exporturile de semințe de răsărită, de 431,7 milioane de dolari, și cele de ulei de răsărită, de numai 88,7 milioane de dolari, evidențiază ponderea mult mai mare a materiei prime în vânzările externe ale acestui sector. Această structură ridică problema dezvoltării capacităților de procesare și a creșterii valorii adăugate a produselor agricole moldovenești.

În ceea ce privește piețele de desfacere, Uniunea Europeană rămâne principala destinație a produselor agroalimentare din Republica Moldova, absorbind aproximativ 61,5% din exporturile sectorului în anul 2025. Turcia reprezintă o altă piață importantă, în special pentru semințele de răsărită și porumb.